La rampa, un moderat si un ultraconservator

Fostul presedinte, moderatul Akbar Hachemi Rfsandjani, se va confrunta, la 24 iunie, cu primarul ultraconservator al Teheranului, Mahmud Ahamadinehad, candidatul surpriza pentru turul secund al alegerilor pentru sefia Iranului. Este pentru prima data in istoria Republicii islamice cand se organizeaza un al doilea vot.

Cei doi finalisti au viziuni radical diferite asupra societatii si a relatiilor cu lumea exterioara, in special cu Statele Unite. Ayatollahul Rafsandjani, un fost apropiat al Imamului Khomeiny, si-a construit discursul electoral pe ideea de moderatie, sugerand, totodata, o aprofundare a dialogului cu Washingtonul. El a primit 21,10 la suta din cele 28,85 milioane de sufragii. Ahmadinejad, un cvasi-necunoscut in urma cu doar cateva luni, care ascunde, sub chipul unui om de lume, o adevarata intransigenta islamica si un revolutionar, potrivit comentatorilor occidentali, s-a clasat pe locul doi cu 19,25 la suta din voturi. Victoria lui, de nimeni anticipata, a trezit numeroase suspiciuni legate de corectitudinea scrutinului. Printre altele, s-au facut auzite voci potrivit carora primarul capitalei tarii, care a inchis, de la preluarea mandatului, in 2003, numeroase centre culturale, ar fi beneficiat de o mobilizare savant orchestrata in organizatiile islamice. Dar zarurile au fost, se pare, aruncate si cei doi vor continua batalia. Iar in zilele ramase pana la noua -infatisare- la urne, iranienii vor avea ragazul necesar pentru a se decide pe cine sa aleaga. Ieri, laureatul Premiului Nobel pentru Pace Shirin Abadi si disidentul Hachem Aghajari au anuntat ca vor boicota votul. Posibil, gestul lor va fi copiat si de altii. -Nu cer nimanui sa-mi urmeze exemplul. Pur si simplu nu ma voi prezenta la urne-, a lansat Aghajari, explicand ca, de fapt, -presedintele este neputincios, puterea aparitinand organelor de control non-alese-. In Iran, alegerile sunt supervizate de Consiliul gardienilor, un stalp ultraconservator al regiumului si care are dreptul de a-i descalifica pe candidati, de a valida rezultatele, chiar de a anula scrutinul. Prerogativele acestei institutii fac, de altfel, obiectul nemutumirii a numerosi iranieni, ingrijorati in egala masura de perspectiva ca un om sustinut de organizatiile cele mai radicale – este vorba de Ahmadinejad – sa fie investit presedinte.