In Romania, creditele imobiliare si ipotecare au cunoscut in ultimii ani o dezvoltare semnificativa. Comparativ cu tarile membre ale Uniunii Europene, suntem insa cu mult in urma, ponderea acestora in totalul creditului neguvernamental fiind la noi de opt ori mai mica. Specialistii nu sunt foarte optimisti nici in ceea ce priveste perspectivele, intrucat limitarea recenta a creditului in valuta va duce la o scadere drastica a apetitului romanilor de a contracta un astfel de imprumut.
Valoarea imprumuturilor imobiliare si ipotecare acordate era, la sfarsitul primului semstru al acestui an de 1,2 miliarde de euro, reprezentand doar 9% din totalul creditului neguvernamental, pondere de opt ori mai mica decat in tarile din UE, a declarat, ieri, la Forumul Imobiliar organizat de FinMedia, Sergiu Oprescu, vicepresedinte al unei banci comerciale prezente pe piata romaneasca. -In ultimii ani, piata rezidentiala s-a dezvoltat exploziv, iar la sfarsitul anului 2004, valoarea pe piata a constructiilor noi a ajuns la 5,4 miliarde de euro. Din aceasta valoare, doar 1,2 miliarde de euro reprezinta constructii realizate prin credit ipotecar sau imobiliar, restul fiind realizate prin surse proprii-, a precizat sursa mai sus citata.
Potential mare, dar nefolosit
Bancherul a aratat in acest context ca valoarea creditelor pentru locuinte reprezinta 2% din Produsul Intern Brut si doar 4% din activele sistemului bancar din Romania. -Comparativ cu alte tari din UE, Romania are un mare potential pe segmentul creditelor ipotecare si imobiliare. In tarile din Europa de vest, aproximativ 80% din creditul neguvernamental este reprezentat de aceste tipuri de imprumuturi, iar proportia in PIB este de 46%-, a continuat vicepresedintele bancii. Potrivit acestuia, ultimele masuri care reglementeaza creditele ipotecare si imobiliare, adica nivelul avansului si raportul dintre rata lunara platita de imprumutat si veniturile acestuia, sunt factori care limiteaza acest tip de creditare. -Cu aceasta limitare ne putem explica de ce avem un nivel al creditului ipotecar si imobiliar atat de redus-, a afirmat oficialul amintit, adaugand totodata ca una dintre problemele sistemului bancar romanesc este scadenta resurselor de care bancile trebuie sa dispuna pentru finantarea proiectelor imobiliare. -In sistemul bancar, maturitatea creditelor pentru locuinte este de 15 ani. Aceste credite sunt finantate din surse atrase de la populatie sau institutii financiare internationale pe termene mult mai scurte-, a explicat Oprescu.
Structura creditului, criticata de politicieni
Prezent ieri la aceeasi dezbatere, presedintele Comisiei buget-finante din Senat, Varujan Vosganian, a confirmat faptul ca imprumuturile ipotecare si imobiliare reprezinta un procent foarte redus in PIB. -Maine (n.r – azi) vom incepe discutiile pentru aprobarea pachetului de legi privind piata secundara a creditului imobiliar. In acest moment, creditul ipotecar din Romania nu se deosebeste cu nimic de vanzarile in rate de pe vremea comunismului-, a subliniat Vosganian.
Potrivit acestuia, noul pachet legislativ va reglementa infiintarea bancilor de credit ipotecar, care nu vor putea atrage resurse de la populatie, iar modalitatile de finantare vor fi emiterea de obligatiuni ipotecare. -Pragul de degradare a locuintelor este mult mai mare decat cel de modernizare. Dezastrele provocate de inundatii sunt urmarea faptului ca 50% din case sunt construite din chirpici-, a reamintit, Vosganian, starea precara a fondului locativ existent in acest moment in tara noastra.
In acest context, dar si in situatia in care Romania are nevoie in acest moment de un milion de locuinte noi, senatorul a apreciat ca nivelul creditelor ipotecare si imobiliare ar trebui sa ajunga la 20-30 miliarde de euro. -Constructia de locuinte este la fel de importanta ca integrarea europeana-, a conchis Vosganian.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info














