Un sfert din locuitori nu platesc apa consumata

Regia Autonoma a Apelor Valea Jiului (RAAVJ) are de recuperat creante in valoare de peste 204 miliarde de lei pentru apa furnizata beneficiarilor si pentru serviciile de canalizare. Cea mai mare parte din suma, adica 142 de miliarde, o reprezinta datoriile populatiei, alte 56 de miliarde fiind trecute in contul societatilor de termoficare din Valea Jiului. Daca se iau in considerare facturile mai vechi de sase luni, 25% din abonati sunt rau-platnici.

Pentru recuperarea debitelor restante, regia a recurs la toate masurile permise de lege, mergand de la esalonarea platilor pana la debransare. Cu toate acestea, au existat cazuri de datornici cu venituri atat de mici, incat recuperarea unei datorii de 40 de milioane ar fi durat zeci de ani, iar debransarile colective au produs nemultumirea celor care erau la zi cu plata apei reci.

32 de scari de bloc debransate in totalitate

Potrivit datelor furnizate de RAAVJ, au fost debransate individual 136 de apartamente ai caror proprietari aveau datorii si nu au inteles achitarea pe cale amiabila, alte 32 de scari de bloc fiind debransate in totalitate, pentru ca mai mult de jumatate din locatari aveau datorii. -Toate masurile luate de noi sunt perfect legale si am fost placut surprins sa constat ca, imediat dupa debransare, cei mai multi debitori au venit sa plateasca. Totusi, in afara de faptul ca nu au bani sa plateasca, oamenii sunt si foarte neglijenti in ceea ce priveste economisirea apei. La Lupeni, spre exemplu, am gasit un apartament unde robinetul de la baie era deschis de patru luni, dupa spusele proprietarului, pentru ca acesta spunea ca nu are bani sa il schimbe-, a declarat Gheorghe Cioara, director general al RAAVJ.

5.500 de familii trimise in judecata pentru neachitarea facturilor

Conducerea regiei a recurs si la instanta pentru recuperarea banilor datorati de locuitorii Vaii Jiului, in aceasta situatie aflandu-se 5.500 de familii. Pentru primele 118 hotarari definitive obtinute in instanta, regia a cedat creantele unei firme specializate, care a recuperat peste doua miliarde de lei in prima parte a acestui an. Metodele -recuperatorilor- au fost insa contestate de locatari. Ei s-au plans ca au fost amenintati cu vanzarea apartamentelor si intimidati prin forta de reprezentantii firmei in cauza. Oricum, recurgerea la instanta nu a adus mari castiguri, intrucat cheltuielile de judecata au depasit 2,8 miliarde de lei.

In ceea ce priveste societatile de termoficare, lucrurile sunt si mai complicate. Desi au fost facute mai multe grafice de esalonare, societatile in cauza nu pot plati cele 56 de miliarde datorate pentru ca nici ele nu incaseaza mai nimic de la populatie si primarii care ar trebui sa achite incalzirea scolilor si gradinitelor. -Am convenit cu primariile sa isi achite macar o parte din creante, iar la societatile de termoficare am vorbit sa primim o parte din subventiile care le sunt acordate la inceput de iarna. In felul acesta, poate recuperam si noi ceva din datoriile lor-, a mai declarat Gheorghe Cioara, directorul RAAVJ.

Pierderi de 40%

Nu doar lipsa fondurilor constituie o problema pentru Regia Autonoma a Apelor Valea Jiului, ci si pierderile generale inregistrate de sistemul de distributie a apei potabile. Pentru reabilitarea celor aproape 300 de kilometri de retea, Regia a contractat, in 1997, un imprumut in valoare de 18 milioane de dolari de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, imprumut ce trebuia rambursat, in cate doua transe anuale, pana in 2011. Cum ratele regiei au fost platite de cele mai multe ori de Consiliul Judetean Hunedoara si Ministerul Finantelor, care erau garantii imprumutului, presedintele Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Ioan Molot, s-a hotarat sa scape de aceasta povara si a promovat proiectul unei hotarari de guvern prin care restul datoriei intra in datoria publica a statului. Proiectul a fost aprobat si RAAVJ a scapat de datorie, dar nu si de probleme. Cu banii imprumutati si cheltuiti nu s-au reabilitat decat 100 kilometri de retea din cei 290 existenti, astfel incat regia are pierderi generale de 40%, mult prea mari in raport cu banii cheltuiti pe reabilitare. Din cele 24 milioane metri cubi de apa cumparata anual de la Regia Nationala Apele Romane, doar opt milioane sunt facturate, restul fiind apa tehnologica si pierderi.