Home În Lume Petrol contra democratie

Petrol contra democratie

DISTRIBUIŢI

Cu gandul la o -revolutie portocalie-. Asa comentau analistii occidentali, in urma cu cateva saptamani, alegerile parlamentare de duminica, din Azerbaidjan. Dar campania electorala a confirmat: presedintele Ilham Aliev nu este dispus sa transforme aceasta fosta republica sovietica, pion important al jocurilor mondiale energetice si geostrategice. Poate este prea tarziu, tara aflandu-se in pragul unui boom petrolier capabil sa schimbe radical raportul de forte.


Democratie, este ea sensibila la hidrocarburi? Candidatul Rasim Musabaiov are un punct de vedere personal in aceasta chestiune. -Daca aveti democratie inainte de a avea petrol, nici o problema. Dar daca este invers, aurul negru nu ajuta cu nimic la transformarea unui regim autoritar intr-un stat de drept. Dimpotriva, este un obstacol…-. La Baku, aceasta tema a fost esentiala in propaganda electorala. Candva, secretar general al presedintiei, Lala Sevket, conduce acum Partidul liberal, fondat in 1995. Exista, spune ea, -doua tipuri de state petroliere: Norvegia si Nigeria. Prima este o democratie, cealalta nu. In primul caz, cetatenii au cel mai ridicat nivel de trai din lume. In al doilea caz, trei sferturi din populatie traieste sub limita saraciei. Alegerea ne apartine-, afirma Lala Sevket.

-Ultima sansa-

In urma cu un secol, aurul negru incepea sa curga pe aceste pamanturi. Atunci, Azerbaidjanul furniza cam jumatate din petrolul extras la scara intregii planete. Eliberat de tarism, regimul de la Baku instituia, in 1918 prima democratie parlamentara din lumea musulmana – maturata insa de bolsevici doi ani mai tarziu. Astazi, Azerbaidjanul este in pragul altui boom petrolier, al doilea din istoria sa. -Votul de duminica este ultima sansa a societatii de a se mobiliza-, estima Laila Alieva, directorul Centrului pentru studii internationale, de la Baku. -Daca nu vom avea institutii puternice in timp ce mana va incepe sa cada asupra noastra, perspectiva liberalizarii regimului se va indeparta pentru multa vreme-, explica analista azera. Da, numai ca magica atractie a petrolului este mai puternica decat toate valorile democratice adunate la un loc.

-Lovitura de stat-

In orice caz, spre aceasta concluzie conduc ultimele evenimente din capitala azera. Aproape un sfert din candidatii oficial inregistrati (496 de persoane) au fost stersi de pe liste, din diferite motive de procedura, potrivit Comisiei electorale centrale. Organizatiile pentru apararea drepturilor omului si militantii fortelor de opozitie sustin insa ca au fost presiuni -venite de sus-. Printre cei vizati s-au numarat 180 de pretendenti din partea partidului puterii, -Noul Azerbaidjan-, formatiune fondata de Gheidar Aliev si condusa de fiul si actualul presedinte, Ilham Aliev. Justificand numeroasele arestari efectuate inclusiv printre membrii guvernului, precum si puternica mobilizare de forte de ordine si trupe militare, seful tarii a vorbit de o tentativa de lovitura de stat.

-Un aliat strategic-

Ingrijorata de ceea ce se petrece in Azerbaidjan, comunitatea internationala nu s-a incumetat insa sa mearga prea departe cu criticile sale. De fapt, capitalele occidentale s-au multumit sa lanseze apeluri la respectarea normelor democratice, atragandu-i atentia lui Aliev ca alegerile trebuie sa fie transparente. Statele Unite s-au aflat, la randul lor, intr-o pozitie delicata, marcata, de o parte, de o alianta bine conturata cu acest stat bogat in titei si gaze naturale, vecin cu Iranul si Rusia, iar pe de alta parte, de dorinta lor de a promova democratia in lume. Cu o populatie de opt milioane de locuitori, in marea lor majoritate siiti, Azerbaidjanul a devenit un factor mult mai strategic pentru Washington o data cu inaugurarea, anul trecut, a oleoductului Baku – Tbilisi – Ceyhan, conducta care -leaga pentru prima data Marea Caspica de Mediterana, evitandu-i pe rusi in drumul ei catre pietele mondiale ale petrolului… Un nou traseu petrolier, vazut ca o binecuvantare pentru Azerbaidjan si susceptibil de a schimba datele problemei pentru intreaga Asie centrala-, potrivit analistilor occidentali.

CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.

Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.