În numai zece ani, numărul studenților a crescut de aproape trei ori. Potrivit unui raport al Agenției Romåne de Asigurare a Calității în Învățămåntul Superior (ARACIS), intitulat „Barometrul calității – 2009“, „în același timp cu scăderea populației școlare generale a Romåniei, învățămåntul superior după 1990 s-a confruntat cu un proces intens de masificare. Astfel, spre exemplu, în numai 10 ani, din 1998 pånă în 2007, populația de studenți a crescut de aproape trei ori“. Această creștere extrem de rapidă a numărului de studenți a dus la subfinanțarea sistemului universitar. Mai mult decåt atåt, întrucåt procesul de masificare nu a fost unul uniform la nivelul domeniilor de studii, unele domenii s-au confruntat cu o inflație de candidați, în timp ce alte domenii s-au confruntat cu un fenomen de depopulare. Potrivit raportului, aceeași masificare a creat un decalaj între numărul studenților și cel al cadrelor didactice: „Creșterea numărului de studenți a fost mult mai rapidă decåt creșterea numărului de cadre didactice. Acest lucru a făcut ca raportul dintre numărul de studenți și numărul de cadre didactice să crească de la 13,8 la 1, în 1990/1991, la 25,7 la 1, în 2006/2007. Altfel spus, în 16 ani, numărul mediu de studenți care revine unui cadru didactic aproape că s-a dublat“.
Cercetarea nu aduce bani
Ca urmare a subfinanțării, instituțiile de învățămånt universitar fie au atras un număr tot mai mare de studenți cu taxă, fie au granturi de cercetare. Potrivit raportului, lipsa banilor a fost acoperită, îndeosebi, prin atragerea studenților cu taxă. În plus, taxele studenților suplimentează alocațiile bugetare mult mai bine decåt cercetarea universitară. Astfel, cercetarea nu este atractivă pentru majoritatea instituțiilor de învățămånt superior. Potrivit raportului ARACIS, „veniturile generate de cercetare nu suplimentează alocațiile bugetare în aceeași măsură în care o fac taxele studenților și au un efect mai scăzut asupra veniturilor individuale ale cercetătorului. Din acest motiv, dar și din altele, cum ar fi, spre exemplu, practicile de evaluare a proiectelor de cercetare sau gestionarea sistemică și instituțională defectuoasă a fondurilor de cercetare, doar șase instituții de învățămånt superior acreditate, dintr-un total de 8.514, au atras peste jumătate din banii publici alocați pentru cercetare (51,14%), iar trei universități – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnică din București, Universitatea din București – au reușit performanța de a cåștiga aproape o treime din fonduri, mai exact 32,36%“. În raport apare și o întrebare: „În condițiile în care 90% din banii publici alocați pentru cercetare sunt accesați de 21 de instituții de învățămånt superior acreditate, dintr-un total de 8.514 existente în sistemul nostru, ne putem întreba în ce măsură activitățile de cercetare mai reprezintă o miză pentru toate instituțiile de învățămånt superior care, fără excepție, se declară, totuși, a fi universități de învățămånt și cercetare?!
ARACIS consideră că „universitățile romånești nu sunt cuprinse în topul primelor 500 de universități ale lumii, tocmai pentru că nu au dezvoltată și cercetarea“.
Tot mai mulți studenți optează pentru învățământul la distanță
În ultimii ani, numărul studenților care optează pentru învățămåntul la distanță a cunoscut o creștere accelerată. Dacă în anul universitar 1999/2000 doar 2% dintre candidați erau înscriși la această formă de învățămånt, în anul universitar 2006/2007 ponderea acestora a ajuns la 23%. „Consecința acestei dezvoltări de aproape douăsprezece ori indică faptul că unul din centrele de referință ale asigurării calității academice trebuie să devină învățămåntul la distanță, atåta vreme cåt menținem practica de echivalare academică și profesională a diplomelor obținute prin învățămåntul la zi și prin cel cu frecvență redusă sau la distanță“, se arată în raportul ARACIS.
Europenii, dezinteresați de universitățile noastre
Puțini dintre tinerii europeni optează pentru studiul în instituțiile de învățămånt superior romånești. Universitățile romånești nu se află în niciuna din clasificările europene sau globale ale celor mai bune instituții de învățămånt superior, dar nici în topul primelor cinci destinații de studii pentru studenții niciunei țări europene.
„Această situație ne face să ne punem întrebări ce privesc atåt la gradul de competitivitate și de deschidere către spațiul european al educației pe care îl au universitățile romånești, cåt și la capacitatea universităților romånești de a crea și asigura condițiile necesare găzduirii studenților străini, toate acestea în condiții de subfinanțare din fonduri publice a învățămåntului superior“, se arată în raportul ARACIS.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
