Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi preşedinte al PNL a apărut din nou să evalueze -stricăciunile- provocate de ieşirea publică a preşedintelui Traian Băsescu. În acelaşi studio al televiziunii publice unde, în urmă cu două zile a fost invitat şeful statului, primul ministru a pozat într-un om politic responsabil de conducerea unei ţări. Tăriceanu a susţinut că există lucruri mai importante decât relaţia cu şeful de la Cotroceni, dar şi-a presărat discursul cu aprecieri răutăcioase la adresa lui Băsescu. Premierul a sugerat că liberalii lui nu vor susţine suspendarea şefului statului, iniţiată de PSD, apoi a recunoscut că totul depinde şi -de comportamentul preşedintelui până în final-. În legătură cu treburile -importante- care îl distrag de la jocul de orgolii dintre el şi Băsescu, primul-ministru a şovăit: strategia postaderare nu e gata, restructurarea guvernului – doar o idee.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a insistat asupra ideii că ţara nu se află în pragul unui colaps provocat de neînţelegerile între cele două palate, ajunse la un nivel critic. Dar Tăriceanu a recunoscut că există -anumite acţiuni care trebuie să pună pe gânduri-, printre care şi soluţia PSD de a scăpa ţara din impas, suspendarea şefului statului.
-PSD greşeşte, pentru că nu face decât să se plieze unui stil de a face politică al preşedintelui, care vrea să genereze scandal, acest demers va genera un alt scandal, alte reacţii-, a venit opinia lui Tăriceanu. Din aceste motive, premierul a susţinut că nu va recomanda PNL să susţină iniţiativa de suspendare a preşedintelui, apoi şi-a pregătit spatele pentru varianta în care liberalii se vor dovedi neascultători. Tăriceanu a promis că va urma o discuţie -foarte serioasă- în acest sens, în interiorul partidului, dar că decizia finală a PNL va depinde şi de -comportamentul preşedintelui până la final-.
Primul sfat
Acestea fiind spuse, Tăriceanu a pregătit contextul pentru a da un prim -sfat- şefului statului – -Preşedintele trebuie să înţeleagă că există o instituţie care controlează puterea preşedintelui şi nu este aşa cum afirmă fără nici o bază, că preşedintele nu e controlat de nimeni şi face ce crede el. Preşedintele nu face chiar ce crede el, nici într-o ţară ca România-. Tăriceanu a dat însă dovadă de înţelegere – Băsescu nu va sta cu mâinile încrucişate, ci va comenta. -Este dreptul lui să-şi prezinte punctul de vedere-, a explicat tot premierul.
De la Cotroceni vine scandalul
Bruma de toleranţă faţă de comportamentul lui Băsescu s-a oprit aici, pentru că premierul l-a acuzat pe şeful statului că a generat scandalul politic din ţară, făcându-l astfel responsabil şi pentru percepţia Uniunii Europene referitoare la criza instituţională din România.
-Este un scandal aşa cum ar fi fost nenumărate, dacă eu, ca prim-ministru, aş fi dat de fiecare dată replica pe care poate preşedintele o merita. Dacă aş fi dat de fiecare dată curs acestor acuzaţii, acestor scandaluri, sigur că România ar fi fost clar cu eticheta că nu este o ţară guvernabilă. (…) Eu, cel puţin ca prim-ministru – preşedintele sigur că are dreptul la propriile opţiuni – nu vreau să fac România de râs-, s-a lăudat Tăriceanu cu -echilibrul- pe care l-a dovedit în relaţia cu preşedintele.
Primul-ministru a vizat apoi la un punct sensibil şi a vorbit despre omul simplu, care votează un preşedinte popular, care îşi plăteşte facturile şi care este direct afectat de percepţia de instabilitate pe care o au investitorii străini despre România. -Una din agenţiile de rating din Franţa – Coface – în loc să amelioreze astăzi ratingul României, l-a menţinut constant, pentru că spune <E o chestiune politică în România care nu merge bine>. Deci, în loc să majoreze acest rating, care creşte apetitul investitorilor să vină să investească în România, ei, într-un mod foarte corect şi logic, spun: Domnule, în faţa acestei nebunii care se întâmplă, staţi puţin, să aşteptăm să vedem ce se întâmplă-, a explicat premierul.
Al doilea sfat
Punctual, Tăriceanu l-a acuzat pe Băsescu că transformă Administraţia Prezidenţială într-o cârciumă, -într-un fel de Golden Blitz-, demontând prestigiul acestei instituţii. Al doilea sfat către şeful statului: -Eu cred că preşedintele trebuie să aibă apariţii care să se menţină la un anumit nivel de prestanţă a instituţiei şi prin mesajele pe care le dă. Dacă instituţia prezidenţială se transformă într-un fel de jucător de fotbal, care stă şi atacă toţi adversarii şi pierde din vedere care este responsabilitatea instituţiei, atunci este grav-. Premierul a amintit ironic faptul că mândria lui Băsescu de a fi un -preşedinte jucător- contrazice prevederile Constituţiei, care descrie un preşedinte arbitru, mediator.
O relaţie pur instituţională. Şi tot scârţâie
Iniţial, Tăriceanu a insistat asupra relaţiei pur instituţionale pe care o are cu preşedintele ţării – -eu nu i-am declarat război preşedintelui, pentru că primul-ministru, într-o ţară civilizată, trebuie să aibă raporturi instituţionale cu preşedintele-. Dar pe măsură ce vorbele prindeau contur, Tăriceanu a schimbat direcţia frazei, amintindu-şi brusc că preşedintele a tot -încercat să transforme guvernul într-o anexă a sa-, că -a intervenit- în mersul serviciilor secrete, că a vrut -să domine- şi -să influenţeze justiţia-, i-a pus pe foştii lideri PNL Theodor Stolojan şi Valeriu Stoica să-i discrediteze partidul… aşa că premierul s-a şi văzut războinic, şi-a dres glasul şi a declarat ferm: -nu voi putea să stau impasibil!-.
-Preşedintele foloseşte informaţii de la serviciile secrete despre membrii guvernului, iar eu nu sunt informat-
Că instituţiile statului nu se respectă reciproc, Tăriceanu crede că ar putea să treacă cu vederea. Dar faptul că preşedintele îi subminează autoritatea l-a determinat pe premier să se plângă public. -Preşedintele foloseşte informaţii de la serviciile secrete despre membrii guvernului, iar eu nu sunt informat de acest lucru. (…) Preşedintele ştie că anumiţi membri ai guvernului fac obiectul unor ascultări, iar eu nu sunt informat. (…) Preşedintele poartă corespondenţă directă cu miniştrii, invită miniştrii, miniştrii se duc – sigur că au deferenţă faţă de preşedinte – dar eu nu sunt informat-, a enumerat Tăriceanu intervenţiile neconstituţionale ale -preşedintelui jucător-.
Din cugetările premierului
– -Să nu aveţi impresia că preocuparea mea predominantă este relaţia cu preşedintele. Am un guvern de condus, practic să conduc o ţară, şi e mult mai important-
– -Preşedintele are o problemă cu primul-ministru, eu n-am aşa o problemă mare cu preşedintele-.
– -Preşedintele ţării încearcă să interfereze, să intre în treburile guvernului, să conducă ţara folosind cu precădere serviciile secrete, să aibă intervenţii care influenţează justiţia-
PD, felicitat că nu a plecat de la guvernare
Despre partenerii de Alianţă ai PNL, Tăriceanu a avut de spus numai lucruri cuminţi. Ba chiar i-a felicitat pe democraţi pentru că -nu au cedat presiunilor care s-au făcut de la Cotroceni- şi că au rămas la guvernare. -Lucrurile în România transpiră, se află orice. Ştim foarte bine că preşedintele a încercat şi nu a reuşit să determine PD să iasă de la guvernare. Eu cred că decizia PD este una corectă, pentru că România are nevoie să fie guvernată-, a afirmat Tăriceanu.
Apoi, premierul a susţinut nonşalant că în partidul pe care îl conduce -există totală disponibilitate să continuăm colaborarea în Alianţă- (?!). Să fi uitat premierul că -lucrurile în România transpiră- şi că mesajul de pace pe care îl încearcă este bruiat de neînţelegeri evidente între liberali şi democraţi?
Strategia postaderare – -într-un con de umbră-
În ciuda aprecierilor negative primite de la oficialii europeni vizavi de strategia postaderare a României, Tăriceanu a recunoscut că dezbaterile iniţiate cu celelalte partide din Coaliţie au -intrat într-un con de umbră-. Miercuri, la şedinţa de guvern, era termenul limită la care fiecare partid parlamentar trebuia să trimită un set de principii pe baza cărora să se poată articula o strategie coerentă postaderare. -Nu ştiu dacă bănuiţi ce s-a întâmplat…-, a fost singurul comentariu al lui Tăriceanu în acest sens.
Restructurarea, doar o intenţie
Nici în privinţa restructurării executivului, primul-ministru nu s-a prezentant cu temele făcute. Tăriceanu a improvizat un răspuns pe această temă, pe care l-a ambalat apoi cu o promisiune: totul se va face ca la carte, adaptat la nevoile ţării, într-un proiect pe care vrea să îl trimită în Parlament la începutul sesiunii parlamentare din februarie. -Voi propune o reducere a numărului de ministere, a numărului de miniştri-, a insistat Tăriceanu, fără să aibă însă o idee asupra numărului de ministere care vor scăpa după restructurare. În schimb, primul-ministru a ţinut să îşi exprime opinia referitor la modul în care nu se va face restructurarea. Deşi -unii- ţin să se obţină un -guvern mai mic şi mai vioi-, Tăriceanu vrea să umble nu atât la numărul de ministere, cât la numărul de membri ai Cabinetului, pe motiv că -într-o ţară unde există un guvern monocolor poţi să faci un guvern mai redus-.
La fel de ambiguă se prezintă şi situaţia viitorului secretar general al guvernului ce va fi ales odată cu expirarea celor 30 de zile de la demisia liberalului Radu Stroe. Oricum, funcţia de secretar general al executivului este una dintre cele vizate de modificările lui Tăriceanu – -este o muncă care este mai degrabă una administrativă, de management al treburilor guvernului, dar nu al treburilor politice-, a explicat premierul, tapând drumul spre transformarea secretarului general dintr-un membru al guvernului, într-un funcţionar public.
Îl vrea pe Iliescu necenzurat la TVR
Încă de la începului emisiunii tv, Tăriceanu a simţit nevoia unui comentariu -Am aflat că i s-a refuzat preşedintelui Iliescu dreptul de veni şi a putea să-şi exprime un drept la replică ca urmare a atacurilor făcute de Traian Băsescu. Vreau să vă spun că mie mi se pare că este regretabil un astfel de lucru care se întâmplă la televiziunea publică. (…) Nu ştiu ce intervenţii s-au făcut…-, a punctat Tăriceanu, fără să detalieze. Primul-ministru nu a acceptat nicio explicaţie venită din partea moderatorului: a susţinut că este -foarte bine informat- şi a pledat pentru respectarea -unui principiu democratic- potrivit căruia opoziţia ar trebui să se exprime liber la televiziunea publică, la fel de des cum o fac reprezentanţii Puterii. -Aş vrea ca în perioada în care eu sunt prim-ministru serviciile publice de radio şi de televiziune să adopte aceeaşi atitudine pe care am văzut-o în perioada când era PSD la putere, aşa încât apăr aici nu pe Ion Iliescu, să fiu bine înţeles, ci un principiu de drept, un principiu democratic, care înseamnă că serviciul public trebuie să acorde în mod echilibrat dreptul la exprimare, atât majorităţii, cât şi opoziţiei-, a ordonat Tăriceanu, apoi a declarat subiectul închis.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















