Transnistria declara mobilizarea

Este o nebunie! Cum altfel poate fi calificata evolutia evenimentelor de dincolo de Prut? Dupa ce, in ajun, autoritatile oficiale ale Republicii Moldova excludeau categoric eventualitatea unei operatiuni militare impotriva Transnistriei, iar presedintele Ucrainei, Leonid Kucima, reusea sa deblocheze, dupa cateva convorbiri telefonice cu premierul moldovean, Vasile Tarlev, si cu liderul separatist, Igor Sminov, circulatia feroviara dintre cele doua parti, Tiraspolul a declarat mobilizare generala. Cica de teama unei agresiuni din partea Chisinaului. Inainte insa, regimul transnistrean intrerupsese furnizarea de energie electrica spre teritoriile din dreapta Nistrului. Pe de alta parte insa, acelasi regim a inceput degajarea cailor ferate. Ceva nu se leaga, exista o contradictie ce sfideaza logica. Decretarea mobilizarii de catre Tiraspol nu are sens, este un demers exagerat si absolut gratuit, care nu face decat sa complice lucrurile, indepartand, din nou, orice sansa de normalizare a lucrurilor. Ce spera liderii transnistreni? Ajutor din partea cui? Al Rusiei? Moscova a evitat o implicare directa in conflict, preferand sa lanseze apeluri la calm si la dialog. Ucraina, in schimb, s-a dovedit mai activa, dar a aderat la sanctiunile economice impuse de Chisinau.

Mai mult, la un moment dat, prin presa de la Kiev s-a vehiculat chiar perspectiva ca Ucraina si Rusia sa renunte la Smirnov, pentru a nu-si periclita relatiile cu Occidentul, in primul rand cu Statele Unite si Uniunea Europeana. Cum s-ar putea realiza acest lucru, greu de spus. Desi nu este deloc exclus ca, in noile conditii date, Kremlinul sa decida un fel de -lovitura de teatru- la Tiraspol. Miroase a praf de pusca, iar o interventie a fortelor rusesti de mentinere a pacii ar putea contribui la dezarmorsarea starii de incordare, arestandu-l pe Smirnov. De ce nu, in ultima instanta, daca el respinge toate mainile intinse, tranteste toate usile ce-i mai sunt deschise. Fireste, o decizie in acest sens Rusia nu o poate lua decat de comun acord cu principalii actori ai scenariului transnistrean: Ucraina, SUA, UE si OSCE, aceasta ultima organizatie ca veriga de legatura si instrument de transpunere in practica a eventualelor hotarari.

Solana a trecut la treaba

Judecand dupa semnalele care parvin de la Bruxelles, se pare ca unii pasi au fost deja intreprinsi. Potrivit presei moscovite, seful diplomatiei europene, Javier Solana, a inceput sa examineze posibilitatea schimbarii formatului actual – pentagonal – al negocierilor de reglementare a crizei transnistrene. Este exact ceea ce a solicitat, recent, Voronin. E adevarat, deocamdata nu se stie in favoarea carei variante va opta Solana. Destul de pesimisti in privinta bunavointei Occidentului fata de o Rusie unde, se afirma in multe capitale ale lumii, inca mai domina ambitiile imperialiste, analistii moscoviti se tem ca UE va exclude Kremlinul de la masa de joc. Poate chiar Ucraina. Preferand sa incredinteze misiunea de mediatori numai Statelor Unite si Romaniei. O solutie posibila, dar cu relativ putine sanse de reusita. Nu trebuie uitat ca dupa aproape 14 ani de independenta, o mare parte a populatiei Republicii Moldova continua sa vada in Rusia -fratele mai mare-.

Punct de vedere fals

Revenind la insa la Smirnov. Presa transnistreana si numerosi reprezentanti ai conducerii de la Tiraspol au incercat sa acrediteze ideea ca inlaturarea lui Smirnov nu va rezolva nimic si ca, dimpotriva, ea ar putea genera declansarea unui conflict armat. Este un punct de vedere care si-a pierdut din credibilitate in urma evenimentelor din ultimele zile. Blocada economica la care sunt supuse teritoriile din stanga Nistrului va deteriora si mai mult nivelul de viata al locuitorilor regiunii. Pentru mult timp de acum inainte, daca nu se intreprinde ceva. Doresc transnistrenii asa ceva? Greu de crezut. Cu exceptia, probabil, a unor grupuri fidele lui Smirnov, prea putini se vor ridica in ajutorul liderului separatist, care a transformat Transnistria intr-o adevarata placa turnanta pentru traficul cu arme, narcotice, fiinte umane. Pe scurt, nimeni nu va regreta alungarea lui Smirnov.

Rezolvate de la sine

In plus, multe dintre problemele care s-au dovedit imposibili de solutionat pana acum vor disparea de la sine. Va deveni inutil inclusiv acel fantastic proiect al destramarii Republicii Moldova. Poate nu se va mai vorbi nici de planul federalizarii, care a creat atatea discutii si divergente in zona. Privind lucrurile de la distanta, plecarea lui Smirnov reprezinta, poate, solutia cea mai buna. Si cea mai avantajoasa. Care ar permite aplicarea si a altor scenarii avute in vedere de comunitatea internationala. O data cu alungarea de la Tiraspol a lui Smirnov, vor trebui sa plece din regiune si trupele rusesti. Pe cine sa mai apere, din moment ce orice tensiune va disparea. Toate acestea sunt, pentru moment, simple supozitii. Ce gandesc eminentele cenusii de la Kremlin, care sunt scopurile reale ale separatistilor transnistreni raman, deocamdata, un secret.