Parlamentul European: Contribuabilii nu vor mai plăti pentru falimentul băncilor

PE a aprobat, marți, trei proiecte legislative pentru ca băncile să se pregătească pentru falimente și să nu se mai bazeze pe contribuabili să le acopere pierderile, statele participante la Uniunea bancară urmând să creeze un fond comun de 55 miliarde de euro, informează un comunicat al PE.
Potrivit sursei citate, două legi au în vedere restructurarea și falimentarea băncilor cu probleme, iar cea de a treia se asigură că băncile și nu contribuabilii vor garanta depozitele mai mici de 100.000 euro în caz de faliment. Aceste măsuri completează sistemul unic de supraveghere bancară, deja existent, contribuind la realizarea Uniunii bancare.
Noile legi au fost inițiate de Parlamentul European și de Consiliu după ce în perioada crizei economice, multe pierderi ale băncilor au fost transferate către contribuabili, lăsând valoarea băncilor aproape intactă. PE informează că instrumentele de "bail-in" incluse în cele două legi privind rezolvarea problemele bancare înseamnă că, pe viitor, proprietarii băncilor (acționarii) și creditorii (deținătorii primari de titluri de valoare) vor fi "cei dintâi care vor absorbi pierderile pe care le-ar putea avea o bancă, înainte de a se putea face apel la surse externe de finanțare".
Totodată, cele două legi privind deciziile bancare vor mai cere băncilor să finanțeze fonduri de rezervă pentru a acoperi pierderile rămase după utilizarea instrumentelor de "bail-in". Statele din uniunea bancară (toate statele din zona euro și cele care vor opta să li se alăture) vor împărți un fond comun, finanțat de bănci, cu rezoluție unică, în valoare de 55 miliarde de euro, ce va fi creat într-o perioadă de opt ani. Statele din afara Uniunii bancare vor fi obligate să creeze, în următorii 10 ani, propriul lor fond finanțat de bănci, în valoare de 1% din valoarea depozitelor acoperite.
Eurodeputații au susținut ca, atunci când o bancă are probleme, deciziile privind acțiunile de întreprins să fie luate pe baza unor argumente solide din punct de vedere tehnic. Unele state membre, pe de altă parte, doreau să confere miniștrilor de finanțe un rol cheie în a decide cum să abordeze cazuri specifice aflate sub incidența mecanismului unic de decizie. Conform PE, s-a ajuns la un compromis care limitează semnificativ miniștrilor de finanțe în procesul de decizie, reducând astfel și presiunea politică.
De asemenea, actualizarea schemei de garantare a depozitelor va obliga statele membre să-și creeze propriile scheme finanțate de bănci pentru a rambursa depozitele garantate (maximum 100.000 euro), atunci când o bancă aflată în criză nu o poate face ea însăși. Astfel, se asigură faptul că nu contribuabilii vor fi obligați să suporte costurile de garantare a unor astfel de depozite.
În plus, europarlamentarii s-au asigurat că deponenții își vor primi banii înapoi mai repede. Potrivit legislației adoptate, "suma totală a depozitului lor de garanție ar trebui să fie disponibilă în maximum șapte zile lucrătoare, iar o sumă de subzistență (stabilită de la stat la stat), în maximum cinci zile". Au fost incluse și clauze privind "balanțe temporar mari", în garanție. Spre exemplu, dacă un cont de depozit are temporar mai mult de 100.000 euro, prin vânzarea unei case sau a altui bun, întreaga sumă sau o parte din această sumă mai mare este protejată pentru cel puțin trei luni.