
România este printre țările fruntașe la cheltuielile cu lucrătorii din sectorul public, în condițiile în care remunerarea bugetarilor „toacă“ 31,1% din veniturile colectate în PIB, dublu comparativ cu Germania.
„Germania este cea mai eficientă, cheltuiește cel mai puțin cu remunerarea bugetarilor – 15,8% din venituri, din veniturile colectate de 43%, respectiv 6,9% din PIB. Romånia cheltuie dublu“, a declarat, ieri, ministrul Finanțelor, Sebastian Vlădescu.
România ocupă locul șapte în acest top, cu o colectare de 32,8% în PIB, din care 10,2% cheltuie cu remunerarea bugetarilor. „31,1% din totalul veniturilor colectate se duce pe salariile angajaților din sectorul public“, a spus Vlădescu.
Potrivit ministrului, și vecinii bulgari sunt mai eficienți din acest punct de vedere. Statisticile Eurostat, citate de ministrul Finanțelor, clasează Bulgaria pe locul 21, cu un procent de 9% din PIB, respectiv 23% din totalul veniturilor pentru remunerarea angajaților.
Salarii vs. investiții
„E evident că în România cheltuiala bugetară e mult dincolo de eficiență, dincolo de ceea ce ne putem permite și dincolo de ceea ce asigură sustenabilitate pe termen mediu și lung“, a spus Vlădescu. El a arătat că, în condițiile unui deficit bugetar limitat, statul face cheltuieli „enorme“, ceea ce împiedică realizarea unor investiții în infrastructură, sistemul agricol sau îmbunătățirea sistemului sanitar. „Niciodată această țară nu va putea să crească, dacă nu va cheltui bani pentru investiții. O țară care nu investește nu va putea plăti salarii și pensii mai mari“, a adăugat Vlădescu.
Prime ilegale de 2 mil. euro
Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a anunțat că aproximativ 400.000 de angajați din administrația locală au încasat în perioada 2008-2009 drepturi bănești care exced cadrul legal, în sumă de două milioane de euro.
„Până la sfârșitul lui 2008, Curtea de Conturi a identificat 235.000 de salariați din autoritățile locale care au luat drepturi pe lângă lege. La sfârșitul lui 2009 erau aproximativ 400.000 de salariați care beneficiaseră de drepturi pe lângă cele prevăzute de lege. Potrivit rapoartelor Curții, trebuie recuperate drepturi stabilite pe lângă lege în sumă de două milioane de euro“, a spus Gherghina. Oficialul MFP a recunoscut că în medie suma este „într-adevăr foarte mică“, reieșind în jur de 5 euro pe salariat. Secretarul de stat în Ministerul Muncii Valentin Mocanu a dat câteva exemple de drepturi bănești în afara legii, cum ar fi sporul pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, spor pentru refacerea capacităților de muncă, spor pentru refacerea după concediul de odihnă, indemnizații de hrană caldă, spor de reprezentare și spor de cantină. Drepturile bănești au fost acordate pe baza unor dispoziții ale ordonatorilor principali de credite, hotărâri ale primarilor, hotărâri ale consiliilor locale sau consiliilor județene.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info




















