Ministerul Justiției susține că unii dintre membri Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au acționat în mod neprofesionist și au avut accente pronunțate de rigiditate și de autoritarism în cadrul interviului susținut de cei doi procurori – Tiberiu Nițu și Ioan Irimie – propuși de Mona Pivniceru pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Ministrul Justiției, Mona Pivniceru, i-a transmis joi președintelui Traian Băsescu cele două propuneri și a publicat analiza comparativă a procedurilor care au avut loc la minister și la CSM în cadrul procesului de numire a șefului Ministerului Publici și al DNA.
În data de 22 noiembrie, Secția pentru procurori a CSM i-a audiat pe Tiberiu Nițu și Ioan Irimie, aceștia primind însă aviz negativ pentru numirea în cele două funcții.
În analiză, MJ critică lipsa de unitate a membrilor Secției în cadrul procedurii și chiar necunoașterea de către unii dintre aceștia a tehnicilor minimale de interviu, ca procedură de selecție a resurselor umane.
"Ministrul justiției nu a fost cooptat în organizarea interviului, cu toate că este membru, cu drepturi egale al Secției. Mai mult, în timpul interviului, unii membri ai secției au acționat ca și când ar fi fost pe poziții antagonice cu ministrul justiției, deși interesul comun consta în derularea unei proceduri obiective și credibile ", se spune în document.
MJ arată că, întrucât în procesul comunicării la agresivitate se va răspunde totdeauna cu agresivitate, în special în cazul celui de-al doilea candidat – Tiberiu Nițu – atmosfera interviului a suferit o degradare majoră, aducând atingere însuși scopului acestuia și că acțiunile unora dintre membrii au fost centrate pe punerea în dificultate a candidaților.
Potrivit MJ, unii dintre intervievatori au folosit în cursul interviului un ton inchizitorial, total inadecvat unui interviu la care participă magistrați, ceea ce a condus la alterarea semnificativă a climatului de comunicare, fiind adresate întrebări 'în cascadă", confuze sau nerelevante, întrebări închise – cu răspuns de tipul da sau nu, care a fost solicitat chiar și în mod expres, unele dintre acestea fiind repetate cu obstinație, dar și întrebări orientate, insinuante.
Sursa citată susține că unele întrebări au avut introduceri laborioase, altele au fost reformulate sau chiar înlocuite imediat cu alte întrebări diferite, înainte de a apuca cei întrebați să răspundă la primele, candidații au fost întrerupți în repetate rânduri, iar unii dintre membrii Secției au emis judecăți personale sau au făcut remarci critice la adresa candidaților, fără o bază reală și contrar tuturor regulilor de derulare a interviurilor.
"Deși candidații nu au adresat comisiei întrebări propriu-zise, ci doar, în mod evident, retorice, unii membri ai comisiei, contrar regulilor de desfășurare a unui interviu, au stabilit în mod unilateral raporturile de putere dintre comisie și candidați, în sensul că aceștia din urmă nu au avut voie să formuleze nici măcar întrebări retorice: 'Domnule procuror, aici nu este o discuție interactivă. Dumneavoastră nu adresați întrebări membrilor Secției de procurori", 'Eu nu candidez. Eu vă întreb, eu vă pun niște întrebări' și "Am dreptul să pun ce fel de întrebări vreau". Un alt aspect este acela că unii dintre membrii ai Secției pentru procurori au făcut, în cursul interviului, judecăți personale sau remarci critice la adresa candidaților, deși acestea sunt interzise conform literaturii de specialitate, una dintre ele situându-se aproape de limita deontologiei profesionale: 'Cum ar arăta, vă întreb încă o dată, că veți fi șef la DNA probabil, nu știu, cum ar arăta statistica DNA-ului pe acest an cu oameni care au lucrat în ritmul și cu rezultatele domnului procuror Irimie? Zero barat. Corect?', 'Sunteți nepoliticos. Depășiți orice limită'", se spune în document.
Un alt aspect criticat este că au fost utilizate, de către un membru al comisiei, și tehnici indirecte de minimalizare a competenței și a cunoștințelor candidaților, prin folosirea, uneori repetată, a unor expresii insinuante care nu își au locul în cadrul unei proceduri de interviu, cum ar fi 'aveți idee?" 'aveți vreo idee", 'vă întreb doar dacă știți', haideți că vă spun eu", 'ca să vorbim în cunoștință de cauză", 'trebuie să știm despre ce vorbim" 'vi le spun ei/', 'nu ne dați lecții', 'o idee nu aveți?', 'vă spune ceva", 'mai departe, că trebuie să fim concreți'.
Din analiza exhaustivă a conținutului celor două hotărâri prin care au fost avizate negativ propunerile formulate de ministrul justiției, MJ susține că multe dintre aspectele reținute nu au o bază reală sau o fundamentare detaliată, sunt orientate exclusiv spre evidențierea aspectelor negative ale comportamentului candidaților, nefiind analizate lucrările depuse de cei doi, iar analiza centrată pe răspunsurile la întrebări și mai puțin pe prezentarea proiectelor.
MJ mai spune că în analiza celor două propuneri nu s-au evidențiat aspectele pozitive referitoare la persoanele propuse, aceasta fiind orientată numai spre aspectele negative.
"În condițiile în care rezultatul uneia dintre proceduri îl exclude pe cel al celeilalte proceduri, apreciem că singurele criterii pentru o apreciere imparțială asupra unuia sau altuia dintre cele două rezultate sunt profesionalismul, gradul de obiectivitate și credibilitatea cu care au acționat membrii celor două echipe de evaluare", subliniază MJ la finalul analizei
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
