Deviza lui Tăriceanu – fără număr, fără număr pentru bugetari

Curtea de conturi ne dezvăluie pe ce s-au tocat în 2008 banii României

În moțiunea privind acordul cu FMI, liberalii spuneau că guvernul Tăriceanu a renunțat în 2005 la acordul stand-by cu Fondul pentru că acesta era „o frână în calea dezvoltării economice accelerate a țării“. Acordul cu FMI era într-adevăr o frână, dar una împotriva cheltuielilor bugetare. Odată scăpat de monitorizarea Fondului, Călin Popescu Tăriceanu a declanșat un adevărat dezmăț pe bani publici. Pe lângă umflarea fără precedent a aparatului birocratic, au înflorit sporurile, recompensele sau tichetele cadou, România ajungând să cheltuiască cu bugetarii dublu comparativ cu Germania. Apogeul dezmățului a fost atins în 2008, an de pomeni electorale, când executivul liberal, în loc să pregătească rezerve pentru criza care era iminentă, a dus deficitul la 5,25% din PIB.
Raportul pe 2008 al Curții de Conturi arată cât de „performant“ au fost cheltuiți banii publici în ultimul an al guvernării Tăriceanu.
Curtea a analizat cheltuielile de personal și numărul de posturi la nivelul bugetelor locale în perioada 2005-2008, precum și categoriile de sporuri de care beneficiază personalul din administrația publică locală.
Potrivit raportului, în perioada 2005-2008 totalul cheltuielilor de personal a înregistrat o tendință de creștere, respectiv de la 7,5 miliarde lei în anul 2005, la 15,3 miliarde lei în anul 2008 (de la 2 miliarde euro, la 4,2 miliarde euro), ceea ce înseamnă practic o dublare a acestora.
„Ca o remarcă generală, s-a constatat proporția deosebit de ridicată în cadrul cheltuielilor de personal a sporurilor, indemnizațiilor, alocațiilor, altor drepturi salariale, care au crescut de la 24% în anul 2005, la 32% în anul 2008, spre deosebire de evoluția salariilor de bază a căror proporție a scăzut de la 50% în anul 2005, la 46% în anul 2008“, arată raportul.
Cheltuiala medie pe post a crescut cu peste 90%.
Numărul de posturi finanțate din bugetele locale a crescut cu aproximativ 45.000 de posturi, de la 599.000 în anul 2005, la 644.000 în anul 2008, respectiv cu 7,4%, iar cheltuiala medie pe post a crescut cu peste 90%, de la 12.500 lei în anul 2005, la 23.800 mii lei în anul 2008 (respectiv cu 11.300 lei).
Totodată, s-au constatat discrepanțe mari între județe în ceea ce privește indicatorii „numărul mediu de posturi ocupate la 1.000 de locuitori“ și „cheltuiala medie pe post“, fiind județe cu valori apropiate ale indicatorilor „număr de locuitori“ și „cheltuieli de personal“, dar „numărul mediu de posturi la 1.000 de locuitori“ și „cheltuiala medie pe post“ sunt diametral opuse.
Curtea arată că nu există sisteme instituționale de măsurare a performanței, fapt ce a avut ca rezultat o alocare nejustificată atåt a resurselor financiare, cåt și a celor umane.
Principala cauză care a dus la salariile uriașe din administrația publică locală a fost acordarea de drepturi salariale prin acordul/ contractul colectiv de muncă sau prin dispoziții/decizii ale ordonatorilor principali de credite, în afara cadrului care reglementează salarizarea funcționarilor publici și a personalului contractual, fenomen care s-a declanșat în urmă cu circa 4-5 ani.
„Fenomenul s-a extins și generalizat în ultimii doi ani, cuantumul drepturilor și sporurilor aprobate în afara cadrului legal în anul 2008 se ridică la 953,5 milioane de lei (259 milioane euro), reprezentând 0,18% din PIB, fiind acordate la 4.488 entități, respectiv la 234.029 persoane angajate în administrația publică locală, care reprezintă 36,4% din numărul de posturi finanțate din bugetele locale“, arată raportul.
Inventarierea unor drepturi și sporuri care eludează cadrul legal (de exemplu primă refacere după concediu de odihnă, primă de toamnă, bonificație pentru ziua localității ș.a.) sau acordarea de tichete cadou pentru personalul pentru care ordonatorul de credite nu avea calitatea de angajator (în speță personalul didactic și nedidactic) au umflat de asemenea salariile din administrație.
Potrivit Curții de Conturi, pentru stoparea acordării sporurilor în afara cadrului legal este nevoie de reglementarea de principiu și în mod unitar a acestui fenomen și instituirea unui sistem de sancționare a tuturor inițiativelor de acordare a unor drepturi în afara cadrului legal, precum și stabilirea de măsuri pentru recuperarea prejudiciilor produse în acest mod.
Totodată, raportul recomandă intensificarea și coordonarea acțiunilor de monitorizare a modului de aplicare a legislației privind personalul din administrația publică locală.