Abateri de peste 5 mil. lei la Monetăria Statului și la Imprimeria BNR

Curtea de Conturi, în control la „fabricile“ de bani

5.081.900 lei (cca 1,18 mil. euro) – aceasta este valoarea abaterilor constatate de Curtea de Conturi la Monetăria Statului și la Imprimeria Băncii Naționale a României. Cele două regii autonome sunt, practic, fabricile de bani ale Romåniei, unde se bat monedele și se tipăresc bancnotele.
Cele mai grave abateri au fost constatate în cazul Monetăriei, acestea fiind evaluate la peste 4,9 milioane lei. Potrivit raportului Curții de Conturi, abaterile s-au produs în condițiile nefuncționării activității de audit public intern, iar prejudiciile estimate rezultate din aceste abateri însumează 3.689.000 lei. Totodată, instituția a constatat existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, motiv pentru care au fost sesizate organele în drept pentru asigurarea valorificării constatărilor.
În cazul abaterilor de la legalitate și regularitate care au determinat producerea de prejudicii, raportul Curții de Conturi arată că la RA Monetăria Statului au fost constatate nereguli în întocmirea și evidența derulării/realizării unor contracte privind lucrări efectuate, bunuri sau servicii achiziționate (în valoare de 969.000 lei).
Astfel, în cazul contractelor de achiziții de lucrări încheiate cu două societăți comerciale s-au constatat aspecte care creează suspiciune asupra realității realizării serviciilor facturate. Potrivit raportului, contractele erau semnate numai de către societatea prestatoare și nu prezentau semnătura și ștampila regiei, în calitate de beneficiar al lucrărilor. Totodată, plățile, aferente acestor contracte, s-au efectuat în baza unor facturi care nu aveau atașate devize parțiale/finale de lucrări și procese-verbale de recepție. Facturile nu detaliau obiectul plății, făcând referire doar la numărul contractului și prezentau viza de CFP acordată de contabilul-șef, care a semnat totodată și pentru primirea lor.

1,5 mil. lei pentru reparații care nu au fost făcute

Inspectorii Curții de Conturi au constatat nereguli și la înregistrarea în patrimoniu a unor mijloace fixe, precum și a obligațiilor către furnizorii acestora. Astfel, au fost înregistrarate în contabilitate plăți, în valoare de 1.014.000 lei, pe baza unor extrase de cont care nu conțineau informații reale privind beneficiarii acestora și fără a avea documente justificative privind obligația de plată. Inspectorii au mai constatat înregistrarea și plata dublă a unei rate, aferentă unui contract de leasing, în sumă de 106.000 lei.
De asemenea, a fost înregistrată contravaloarea unor lucrări de service pentru prese monetare, în valoare de 1.500.000 lei, pe baza unor documente din care nu rezultă realitatea serviciilor realizate.
Abaterile s-au produs în condițiile nefuncționării activității de audit public intern, iar prejudiciile estimate rezultate din aceste abateri însumează 3.689.000 lei.
„Pentru aceste fapte, care prezintă indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, au fost sesizate organele în drept“, se arată în raport.
Raportul evidențiază și o serie de abateri care, deși nu au determinat producerea de prejudicii, au avut impact asupra realității și acurateței situațiilor financiare.
Astfel, la niciuna dintre cele două regii autonome nu s-au organizat activități de audit intern. Totodată, au fost constatate deficiențe privind activitatea de achiziții, nereguli în modul de evidență a mijloacelor fixe și înregistrarea incorectă a cheltuielilor de natura investițiilor.
Inspectorii Curții de Conturi au constatat nereguli privind modul de înregistrare în evidența contabilă a unor operațiuni aferente achiziționării de mijloace fixe (prese monetare și echipamente auxiliare acestora), la RA Monetăria Statului. Astfel, în fișele unor mijloace fixe, reprezentând prese monetare, înregistrarea contravalorii unor echipamente auxiliare pentru acestea, s-a efectuat fără a avea la bază documente care să permită identificarea și certificarea existenței lor (înregistrările fiind operate în baza unor contracte de leasing, neexistând avize de însoțire a mărfii și procese-verbale de recepție a acestora, în care să fie specificate bunurile și prin care să se confirme primirea acestora).
Potrivit raportului, din analiza fișelor contului „Alte împrumuturi și datorii asimilate – leasing“, s-au constatat:
– majorarea obligațiilor de plată ale regiei, aferente unor contracte de leasing, prin înregistrarea în evidența contabilă, fără documente justificative, a unor diferențe de curs valutar în valoare de 326.000 lei;
– majorarea, fără documente justificative, a valorii unei prese monetare, cu suma de 919.000 lei;
– neînregistrarea obligațiilor de plată în fișa contului, în cazul unor contracte de leasing;
– existența unor diferențe (semnificative) între soldurile de la finalul anului și începutul anului următor înscrise în fișele contului, aferent unor contracte de leasing;
– după înregistrarea achitării ultimelor rate aferente unor contracte de leasing, fișele conturilor prezintă, în continuare, solduri ce indică datorii ale regiei;
– ulterior, aceste solduri sunt lichidate prin plăți înregistrate pe numele unei firme, dar care, în realitate, s-au dovedit a fi efectuate către alte firme;
– soldurile din fișele analitice ale contului „Alte împrumuturi și datorii asimilate – leasing“ nu corespund cu cele din balanța analitică a contului „Alte împrumuturi și datorii asimilate – leasing“.

Prime de 125.000 lei la Imprimerie

Raportul arată nereguli și în evidențierea drepturilor salariale, constatate la RA Imprimeria Băncii Naționale a României – evidențierea în statele de salarii, sub denumirea generică de „prime“, a unor drepturi, în valoare estimată la 125.000 lei, reprezentând indemnizații suplimentare acordate cu ocazia pensionării, ajutoare sociale și participare la profit, nefiind reflectat în mod distinct conținutul drepturilor acordate.
De asemenea, raportul Curții arată deficiențe privind raportarea realizării criteriilor de performanță. Astfel, din raportările lunare către BNR, efectuate în anul 2009 de RA Monetăria Statului, privind îndeplinirea obiectivelor și criteriilor de performanță stabilite prin Contractul de mandat pentru directorul general al regiei, rezultă că obiectivul „Nerealizarea de creanțe și plăți restante“ a fost raportat ca fiind îndeplinit. În realitate, s-a constatat că au existat plăți restante către bugetele publice pentru care s-au plătit majorări și penalități de întârziere în sumă totală de 177.000 lei.

Efectele tăierii cu 25% a salariilor
Imprimeria BNR a fost condusă timp de 19 ani de Constanța Gudin. Anul trecut, aceasta s-a pensionat, iar în locul ei Guvernatorul BNR l-a numit pe Laurențiu Dragomir.
Într-un interviu apărut anul trecut în presă, Constanța Gudin spunea că unul dintre motivele pentru care s-a hotăråt să iasă la pensie a fost micșorarea cu 25% a salariilor. „Nu mai pot dezvolta Imprimeria prin cumpărarea de utilaje, prin mulțumirea acestor 136 de oameni unici în acest domeniu printr-o creștere de salariu pe care o merită. Ba chiar dimpotrivă, deși nu primim niciun leu de la stat, angajații Imprimeriei vor avea salariile micșorate cu 25%. Acum doi ani, cånd Boc mi-a diminuat salariul la nivelul unui secretar de stat, așa cum a făcut la toate regiile autonome, eu nu am micșorat salariile oamenilor mei. Așa că toți șefii mei de compartimente au salarii mai mari decåt al meu și ei știu asta. Nu mi-a plăcut să fiu meschină și să fac așa ceva. Iar acum, pentru că așa vrea Guvernul, eu să le reduc salariile cu 25%? Nu pot să fac asta. M-aș îmbolnăvi de nervi“, se plångea Constanța Gudin. Directorul Monetăriei Statului este Mircea Bădărău.