Acasă Actualitate Andrei Marga a fost agent DIE?

Andrei Marga a fost agent DIE?

DISTRIBUIȚI

Celebrul slogan „Avem echipă, avem valoare”, urlat sacadat pe stadioane, poate fi rostit, cu toată scorțoșenia cuvenită, și de conducerea USL care, ajunsă foarte aproape de „minutul 90”, a reușit să preia conducerea la Palatul Victoria. Adică, da, avem echipă guvernamentală! Clar că de acum avem și valoare! Cu puțin timp înainte ca faimoasa moțiune de cenzură să fi apucat să răstoarne guvernul premierului Ungureanu, Victor Ponta s-a lăudat că, dacă va fi nominalizat, va prezenta componența unui nou guvern în 30 de secunde… maximum un minut. Apoi, după moțiune, și-a văzut visul cu ochii: ajutată de oastea de strâsură a parlamentarilor pomanagii, care s-au lăsat cumpărați pe te miri ce și mai nimic, alianța USL-istă a dat lovitura: a debarcat Guvernul. Foarte bine, ăsta este  jocul democrației! Cele 30 de secunde … maxim un minut, promise cândva de Victor Ponta s-au preschimbat, cum era și firesc, în câteva zile. Zile lungi, la capătul cărora fostul „mic Titulescu”, pe care Ion Iliescu l-a avansat cândva la rangul de „cârlan”, ne-a prezentat lista viitorului său Guvern, pe care l-a și lăudat că ar fi cel mai cinstit Guvern posibil. Trecut târâș-grăpiș prin filtrul parlamentar, și „omologat” apoi la Palatul Cotroceni, actualului Executiv a adus în prim plan niște personaje pe care, în mod ciudat și cu totul neașteptat, le-a și plasat în câteva dintre cele mai importante poziții guvernamentale. Ne-am trezit astfel la cârma țării cu „resuscitații” Florin Georgescu și Ioan Rus, scoși de la naftalină, din negura istoriei recente, tocmai hăăăt, din guvernele Văcăroiu, respectiv Năstase. Dar și cu Titus Corlățean care, după ce a tot „plimbat tava” pe la Externe a ajuns, până la urmă, Ministrul Justiției. Treacă, meargă, asta-i politica, se putea și mai rău.
Dar cu siguranță nu se putea mai rău decât plasarea „rectozaurului“ Andrei Marga, în fruntea diplomației românești, în fotoliul ocupat, cândva, de adevăratul Titulescu. Da, acel Andrei Marga, cel care a fost ministru al învățământului pe vremea ciufulitei guvernări CDR-iste. Iar în ultimul timp, venea atât de des în studiourile „Antenelor“ încât părea, mai curând unul dintre angajații turnătorului Felix – scuzați vorba proastă, al lui Dan Voiculescu. Nimeni nu a reușit încă să înțeleagă ce ar putea căuta el acolo, când toată lumea se aștepta să-l vada cocoțat în vârful Învățământului. Câtă experiență are el în acest domeniu? Multă, cam cât să ajungă la genuchiul broaștei. La audierea sa în comisiile parlamentare, Marga a bâiguit ceva despre prietenia cu un fost colaborator al lui Putin și de bunele relații pe care le-ar avea cu actualul cancer al Germaniei Angela Merkel. Nu am înțeles dacă acestea din urmă se referă doar la faptul că, odată, cândva,  ar fi ieșit la o bere cu soțul distinsei doamne cancelar.

„Dacă ar apărea, mi-aș da demisia“

„Am auzit că a avut un prieten imaginar în perioada comunistă, un alter ego, Andrei Muresan“, a declarat sociologul Sebastian Lazoriu la rubrica „Discuția de Luni“, când reporterii HotNews.ro l-au întrebat ce a vrut să spună într-o postare pe contul de Facebook unde, în ziua nominalizarii lui Marga la externe a scris: „Cum să-l pui pe Andrei Mureșanu ministru de externe“? Cuvinte ciudate care, venite din partea unui fost consilier prezidențial ar putea conține o anumită doză de adevăr. Chestionat insistent dacă a vrut să spună că Marga este titularul unui dosar de turnător aflat la CNSAS, Lăzăroiu s-a mulțumit să spună doar că „îi plăcea să semneze cu numele ăsta mai sonor. Așa am auzit, că avut un prieten imaginar în perioada comunistă, un alter ego, Andrei Mureșan. Domnul Marga cred că-și amintește mai bine despre ce-i vorba. Întrebat concret dacă afirmă că actualul Ministru de Externe are un dosar care este posibil să apară în viitorul apropiat, Lăzăroiu a completat: „Nu știu, habar nu am, trebuie întrebat CNSAS. Eu spun ce-am auzit. N-am întrebat la CNSAS, ar trebui cerut la CNSAS sau alte instituții. Am auzit, știți cum e, în târg lumea vorbește. Poate am fost dezinformat. Am îndoieli însă că am fost dezinformat“. Într-un interviu acordat, în ianuarie 2012, tot la HotNews.ro, când a fost întrebat dacă a semnat vreodată angajament cu fosta Securitate sau a colaborat, Andrei Marga a răspuns: „Trebuie să spun că nici nu m-a chemat să colaborez, nici nu am colaborat și n-am semnat nici un angajament vreodată. Deci stau senin în fața istoriei.“ Iar  a doua zi după investire, întrebat despre acest aspect al trecutului său, Andrei Marga a spus: „Domnul Lăzăroiu fabulează, și în acest caz a fost o fabulație, se poate verifica dosarul meu, nu m-a chemat niciodata cineva să cooperez cu Securitatea, nu am semnat nimic, nu am colaborat niciodată. Fiți siguri că s-a cautat de multa veme un dosar, dar n-am nici o emoție în această privință. Sigur, ca să răspund la întrebare, dacă ar apărea mi-aș da demisia“.
Purtată de la distanță, disputa celor doi seamănă cu o replică des auzită prin sălile de judecată: „Părerea mea, contra părerii tale“. ?ê?£i pentru că discuția se învârte în jurul trecutului mai îndepărtat al lui Andrei Marga, cea mai la îndemână sursă de informații este propriul său CV postat pe site-ul Universității Babeș-Bolyai.

Trebuie să recunoaștem: un CV deosebit de stufos, împănat cu zeci de titluri de articole și de cărți publicate de-a lungul unei vaste cariere universitare. Articole și cărți cu care, neavând nimic în comun, ne lasă complet indiferenți. Cu adevărat interesant, este faptul că, în ceea ce privește cronologia sa, această carieră pare să fi explodat brusc abia după anul 1990, de parcă, sărit peste comunism, el ar fi fost „desantat „ direct în democarția post-decembristă. Astfel, la Punctul 8 al CV-ului, dedicat școlilor prin care a trecut, se menționează: „19 71- Licențiat în Filosofie, cu specializarea secundară Sociologie (Universitatea „Babeș-Bolyai“); 1976 Doctor în Filosofie Contemporană (Universitatea „Babeș-Bolyai“). Lucrurile devin cu adevărat interesante când menționează o serie de burse de cercetare și specializare, de cel puțin un semestru, de care a beneficiat în străinătate. Astfel aflăm că a avut o asemenea bursă în perioada 1975-1976 „DAAD, Universitatea din Freiburg im Breisgau și Universitatea din Bielefeld- Germania“. Iar apoi, între 1975 și 1994, Marga a tot fost bursier „DAAD, la Universitățile din Erlangen, Münster și Frankfurt am Main; Institutul „Max Planck“ – Starnberg, Germania“: Cum o fi să tot beneficiezi de burse în străinătate timp de aproape două decenii?  Probabil că foarte bine! Nu ne întrebăm cum le-a obținut pe cele de după anul 1990. Cu adevărat interesante sunt cele pe are el le-a primit pe vremea regimului Ceaușescu, între 1975 și 1989. Ceea ce se știe acum este că această perioadă a vieții fostului rector de la Babeș-Bolyai este una dintre cele mai bine păzite taine din mediul universitar clujan. ?ê?£i foarte puțini profesori de acolo vorbesc acum despre faptul că, la începutul anilor 70, Marga a fost mare șef la Uniunea Asociațiilor Studențești. Iar pe vremea comuniștilor s-a ocupat mai ales cu predarea socia­lismului științific. Asta nu ar fi mare lucru: pe vremea lui Nea Nicu, foarte mulți dintre actualii „formatori de opinie“ s-au ocupat cam cu același lucru. Întrebarea este, de ce ar fi acordat nemții, decenii la rând,  burse unui specialist în socialismul științific. După cum am văzut, Andrei Marga se laudă că nu a avut nici un soi de colaborare cu fosta Securitate. D-le ministru, vă rugăm cântați melodia asta pe la alte mese. Toți cei care nu ne-am născut ieri-alaltăieri știm că, pe vremea comuniștilor, orice ieșire într-o țară vestică, fie ea și o excursie de câteva zile, se făcea doar cu acordul Securității. Acord concretizat într-un document scris, ori chiar un angajement de colaborare. Fapt care face imposibil ca un filosof, fie el și specialist în socialism științific, să poată umbla de capul lui în Occident, fără bilet de voie de la „Secu“. Andrei Marga afirmă că nu a colaborat cu Securitatea. Sau altfel spus, că nu a fost „turnător“. În această privință, tindem să-i dăm dreptate: conform documentelor păstrate în arhivele CNSAS, informatorii, sau „sursele“ cum li se zicea pe atunci, aveau un nume conspirativ, format dintr-un singur cuvânt, de obicei un nume propriu. Dacă Lăzăroiu are fie și un singur dram de dreptate „Andrei Mureșan“ pare a fi mai curând numele unui „legendat“ care era plantat într-o țară străină cu un nume complet, adică nume și prenume. Situație în care este foarte puțin probabil că „dosarul“ lui să se afle la CNSAS. Mai curând, el ar trebui căutat prin arhivele SIE, care nu se știe cât sunt de accesibile. Ieri s-a anunțat că CNSAS va cerceta, în regim de urgență cazul Andrei Marga. Așteptăm ca aceste verificări să se întindă și în arhivele serviciului extern. ?ê?£i asta pentru că, politica noastră externă, nu poate fi lăsată pe mâna unui personaj ciudat, cu un trecut nu tocmai clar care, de lungul ultimilor ani, nu a avut nici o reținere de a ni-l prezenta pe rusul Putin, drept un model demn de urmat de toată lumea politică europeană.

Vasile Surcel

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.