Acasă Actualitate Autoritățile recunosc: Hărțile de hazard și de risc, inutile în intervențiile la...

Autoritățile recunosc: Hărțile de hazard și de risc, inutile în intervențiile la inundații

DISTRIBUIȚI

Hărțile de hazard și de risc vor fi folosite pentru planurile de dezvoltare teritorială, ca și pentru justificarea viitoarelor lucrări hidrotehnice, însă la inundații se intervine în funcție de avertizările hidrologice și de planurile de apărare la nivel bazinal, județean și local, potrivit ANAR.
Administrația Națională "Apele Române" (ANAR) transmite, într-un comunicat de presă, că hărțile de hazard și de risc la inundații pe care le-a întocmit "sunt de interes general, în scop de informare, pentru activitățile de promovare a investițiilor, proiectare etc., fiind necesare studii aprofundate la nivel local". Cu alte cuvinte, ele sunt simple documente orientative și nu pot fi baza intervențiilor organizate de autorități în caz de inundații.
"De asemenea, atragem atenția asupra faptului că aceste hărți au fost întocmite doar pentru anumite sectoare și neacoperirea unei zone din țara noastră nu conduce la concluzia că zona respectivă nu poate fi expusa riscului la inundații. În același timp, o zonă «roșie» nu înseamnă că «la prima viitura rămâneți fără casă». Zonele respective sunt asociate unor inundații care se pot produce o dată la 100 de ani, deosebite", ca de exemplu cele de pe Siret din 2008, din Banat în 2005 sau din bazinul Jiului în 2013, arată ANAR. ?ê?£i-atunci pentru ce am cheltuit 46 milioane de euro? Evident, este o întrebare retorică pentru că reprezentanții ANAR n-au mai oferit explicații și pentru banii cheltuiți pe aceste hărți orientative.
Reprezentanții ANAR precizează că hărțile de hazard prezintă zonele inundabile numai din revărsarea de râuri, însă inundațiile pot avea și alte cauze, precum flash-flood (inundație scurtă – atunci când se înregistrează o cantitate mare de precipitații într-un timp scurt pe o suprafață mică), scurgerile de pe versanți și torenți și fenomenul de băltire.
Astfel, datele pe care le pun la dispoziție hărțile de hazard trebuie completate în funcție de fiecare situație în parte. Intervențiile la inundații vor fi făcute în funcție de avertizările hidrologice, care prezintă situația respectivă: simplificat, codul roșu înseamnă că intră apa în casă, codul portocaliu că intră în curte, iar codul galben că poate ajunge pe stradă, terenuri agricole și pășuni, potrivit reprezentanților ANAR.
De asemenea, intervenția se face conform planurilor de apărare pe care autoritățile locale le au la dispoziție, care au fost întocmite cu datele primite din teritoriu și ținându-se cont de inundațiile istorice.
Suprapuse peste hărțile de hazard, hărțile de risc prezintă impactul economic al inundației și expunerea obiectivelor socio-economice, a surselor de poluare și a zonelor protejate din punct de vedere al mediului.
Hărțile de hazard și de risc pot servi autorităților locale pentru a decide cum să dezvolte anumite zone sau ce măsuri de prevenție să ia. De asemenea, ele pot fi consultate de asiguratori.
Cunoscându-se riscul de inundabilitate, dar și pagubele ce pot fi produse într-o zonă, va fi mai ușor de justificat necesitatea unei investiții pentru o lucrare hidrotehnică pentru protejarea acelei zone, au mai arătat reprezentanții ANAR.
Totodată, pe baza hărților de hazard și de risc vor fi alcătuite planurile de management al riscului la inundații, până în 2015, mai menționează ANAR.

O obligație de care ne-am spălat pe mâini
Ca stat membru, România a avut obligația evaluării preliminare a riscului la inundații, până în martie 2012, a elaborării hărților de hazard și risc la inundații, până în martie 2014 și are în continuare obligația elaborării planurilor de management al riscului la inundații.
Hărțile de hazard au costat aproximativ 47 de milioane de euro, din care 80 la sută au fost fonduri europene nerambursabile. Pentru bazinul Prut – Bârlad au fost întocmite, cu finanțare europeană, atât hărțile de hazard, cât și cele de risc, în valoare de 7 milioane de euro, iar pentru celelalte 10 bazine hidrografice s-au alocat 40 de milioane de euro pentru hărțile de hazard.
Din costul hărților de hazard, circa 80 la sută reprezintă studii topogeodezice (de exemplu măsurători de teren efectuate cu laser) și 20 la sută – studii bazate pe modelare hidrologică și hidraulică.?óÔé¼?¿Hărțile de risc au fost realizate din bugetul propriu al ANAR cu experți din cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor și din Departamentului Situații de Urgență – ANAR.?óÔé¼?¿Hărțile de hazard și de risc la inundații vor fi permanent reactualizate.
Prin elaborarea hărților de risc, au fost identificate circa 3.500 de localități care pot fi afectate de inundații cu perioada de revenire de o data la 100 ani (probabilitatea de producere – 1 la sută).
Acestea reprezintă circa 25 la sută din numărul total de localități din România. Însă aceste localități nu sunt în totalitate expuse inundațiilor, ci în proporții diferite, de la caz la caz. De asemenea, severitatea hazardului (adâncimea apei) este diferită de la o localitate la alta. În medie, doar 10 la sută din suprafața localităților expuse riscului la inundații este situată în zona inundabila.
Cele 3.500 de localități identificate însumează circa 12,5 milioane locuitori, însă numai aproximativ 800.000 locuitori sunt expuși riscului la inundații în zonele studiate, ceea ce reprezintă 4 la sută din populația totală a României.
Mihaela Dobrescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.