Nu de puține ori s-a pus întrebarea de ce România oferă atât de multe burse studenților basarabeni și care ar fi cursul și finalitatea acestei investiții a statului român? Astăzi, liderii din generația tânără a politicienilor de la Chișinău sunt școliți la București și au o abordare mult mai europeană decât colegii educați în spirit răsăritean iar acest lucru se reflectă în progresul pe care Republica Moldova îl face înspre Europa. Ne referim aici la exemple precum premierul Vlad Filat sau primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă. Astfel de exemple pot fi date și în România, acolo unde unul dintre consilieri președintelui Băsescu este Eugen Tomac, fost secretar de stat la Departamentul Românilor de Pretutindeni (DRP). Cu toate acestea, de foarte multă vreme, nimeni nu s-a preocupat să monitorizeze această „investiție” a României. Tocmai din această nevoie, Centrul European de Studii în probleme etnice al Academiei Române, împreună cu Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, au realizat o cercetare sociologică menită să scoată în evidență utilitatea acestor burse acordate etnicilor români din jurul granițelor și cu precădere celor din Republica Moldova. Conform cifrelor oficiale, în România învață circa 10.000 de persoane din care 7.000 de studenți iar eșantionul pe care s-a realizat acest studiu este de 450 de studenți din toate marile centre universitare din România.
Nevoia de recuperare a spațiului românesc
Cei mai mulți dintre ce intervievați au răspuns că această bursă servește pentru reluarea legăturilor dintre Republica Moldova și România iar țara noastră este pentru ei șansa unei vieți mai bune. Cercetările au relevat faptul că acești tineri își doresc nu neapărat un loc de muncă în UE, ci și implementarea valorilor europene și peste Prut. Totodată, ei văd în venirea la studii în România o formă de recuperare identitară și de refacere a legăturilor culturale și istorice dintre cele două maluri ale Prutului. „Bursele arată că României îi pasă de noi, dar eu aș pune o condiție – cine primește bursa asta ori rămâne în România, ori se întoarce în Republica Moldova, pentru că scopul lor este să creeze elite, iar dacă în contextul ăsta nu se mai înghesuie foarte mulți să obțină bursă, nu-i nicio problemă, mai bine mai puțini dar buni, decât mulți dar slabi”, a declarat la interviu un student basarabean de la Timișoara. Studiul în cauză identifică și probleme. Chiar dacă circa 80% din respondenți se autoidentifică drept români (sub diverse forme: basarabean/român/ moldovean) există și un procent de 20% ca spun că sunt altceva decât români. Astfel tinerii care se încadrează în acest procent, conform legii 299/2007, nu sunt eligibili pentru a primi astfel de burse. În concluzia studiului, sociologii opinează că este nevoie ca proiectul burselor trebuie să fie corelat cu piața forței de muncă.
Mădălin Necșuțu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
