Ministrul Justiţiei „patronează” o selecţie naţională pentru procurorii europeni în baza O.U.G. nr.8/2019 cu încălcarea Regulamentului UE nr.2017/1939 privind instituirea Parchetului European (EPPO)
În ziua în care Guvernul a adoptat neconstituţionala Ordonanţă de Urgentă nr. 7/2019 care i-a scos în stradă, din nou pe români, iar pe treptele instanţelor – pe judecători si procurori, în aceeaşi zi, la propunerea aceluiaşi ministru al justiţiei T. Toader, Guvernul a adoptat şi O.U.G. nr. 8/2019 pentru organizarea selecţiei candidaţilor la funcţia de procuror european şi de procuror european delegat, dar cu încălcarea chiar a prevederilor Regulamentului UE 2017/1939.
În baza O.U.G. nr. 8/2019, ministrul justiţiei derulează după bunul plac şi în mod discreţionar, selecţia naţională a celor trei candidaţi care vor fi propuşi pentru a ocupa unicul post de procuror european ce revine României în Colegiul procurorilor din viitorul Parchet European. Selecţia procurorului european, precum şi a procurorilor europeni delegaţi este distinctă de procedura derulată de Consiliul UE şi de Parlamentul European pentru funcţia de Procuror – sef al Parchetului European, în urma căreia candidatul român, procurorul Laura Codruţa Kovesi, are cele mai mari şanse să obţină locul întâi şi conducerea pentru 7 ani a Parchetului European
Potrivit O.U.G. nr. 8/2019, Ministrul Justiţiei a eliminat mai multe cerinţe obligatorii pe care viitorii candidaţi trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi selectaţi drept candidaţi pentru Parchetul European.
Astfel, a fost eliminată cerinţa ca toţi candidaţii să ofere toate garanţiile de independenţă, prin intermediul unei declaraţii prin care să îşi asume angajamentul de a acţiona independent şi în interesul public, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul EPPO, şi să declare orice interese care ar putea să afecteze independenţa lor. Criteriul experienţei profesionale a fost restrâns doar la cunoaşterea sistemului judiciar românesc, fiind eliminată intenţionat „experienţa practică relevantă în ceea ce priveşte investigaţiile financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală.”
Nici în cuprinsul OUG 8/2019 şi nici în Anunţul de selecţie publicat pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, nu se regăseşte o altă condiţie de eligibilitate a viitorului candidat: obligaţia de a deţine sau de a fi în măsură să obţină un certificat valabil de acces la informaţii clasificate la nivelul secretelor UE, de la autoritatea sa naţională de securitate (în România, certificat ORNISS).
Acelaşi act normativ al Guvernului restrânge în mod nejustificat, participarea la procedura naţională de selecţie, a judecătorilor cu grad de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deşi procurorii cu grad de parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pot participa la selecţie, iar Regulamentul EPPO enumeră în lista criteriilor de eligibilitate „calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcţii de la nivelul parchetelor şi al magistraturilor din statele lor membre”.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 8/2019 conţine şi dispoziţii discriminatorii, încălcând atât Regulamentul EPPO nr. 2017/1939, cât şi Regulamentul UE nr. 31/1962 privind Statutul funcţionarilor Uniunii Europene şi Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţii Economice Europene şi ai Comunităţii Europene a Energiei Atomice. Astfel, ministrul justiţiei a limitat competenţele lingvistice ale candidaţilor exclusiv la limbile engleză şi franceză, deşi cerinţele europene pentru Parchetul European impun candidaţilor ” o cunoaştere aprofundată a uneia dintre limbile Uniunii şi o cunoaştere satisfăcătoare a altei limbi a Uniunii, în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) litera (e) din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai CE.”
Nici procedura de selecţie stabilită prin O.U.G. nr.8/2019 nu respectă criteriile de transparenţă şi expertiză a membrilor comisiei de selectie în conformitate cu Regulamentul EPPO. Deşi urmează a fi desemnaţi candidaţii României pentru funcţia de procuror european şi respectiv, de procuror european delegat, în „Comisia de selecţie Tudorel Toader” nu se regăseşte nici măcar un procuror de carieră în activitate: Procurorul general, alt procuror-şef din cadrul structurilor Parchetului General, Vicepreşedintele CSM (procuror) ori procurori -membri ai Secţiei de procurori a CSM. Comisia de selecţie este formată exclusiv din: ministrul justiţiei, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (judecător Lia Savonea) şi doi specialişti în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală, desemnaţi tot de către ministrul justiţiei.
Puterea politică şi discreţionară a ministrului justiţiei în selecţia viitorilor candidaţi ai României este însă consacrată prin art. 1 alin. (1) şi respectiv art. 3 alin. (2) din OUG nr. 8/2019: „Ministrul justiţiei desemnează trei candidaţi în numele României în vederea numirii, de către Consiliul Uniunii Europene, în funcţia de procuror european”; „Candidaţii la funcţia de procuror european delegat în România sunt desemnaţi de ministrul justiţiei în urma unei proceduri de selecţie”.
Prin comparaţie, celelalte ţări europene care îşi vor desemna procurorii europeni au stabilit întreagă procedură de selecţie sub autoritatea profesională a Procurorului general, după caz, a Consiliului Judiciar sau al Magistraturii din ţara respectivă.
Toţi candidaţii României propuşi de ministrul justiţiei vor fi cu adevărat evaluaţi de către juriul de experţi internaţional care au evaluat şi candidaţii pentru funcţia de Procuror – şef european. Potrivit Regulamentului EPPO, în cazul în care juriul de selecţie constată că un candidat naţional nu îndeplineşte condiţiile necesare (obligatorii) pentru îndeplinirea atribuţiilor procurorului european, avizul acestuia este obligatoriu pentru Consiliul UE, iar candidatul în cauză este respins.
Solicităm ministrului justiţiei modificarea OUG nr. 8/2019 în acord cu Regulamentul EPPO 2017/1939 şi derularea întregii proceduri de selecţie în mod transparent şi profesionist, prin implicarea Parchetului General şi a conducerii Consiliului Superior al Magistraturii, la nivel de preşedinte şi de vicepreşedinte.
Senator Iulia SCÂNTEI
Partidul Naţional Liberal
Comisia Juridică a Senatului
