Ce reformă este aceea care privează o disciplină de istoria ei, de personalitățile care au marcat-o, de întrebările fundamentale care au provocat-o, de contextul ei științific și cultural, de dinamică, de rostul sau miza ei de dincolo de utilizarea vulgară în rezolvarea de exerciții stereotipe, contabilicești?
Acestea sunt întrebări pe care și le pune oricine pune mâna pe unul dintre manualele de matematică pe care le studiază elevii din gimnaziu. În opinia specialiștilor Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar, așa cum este oferită de manuale, matematica umilește, supune, dresează și înrobește mintea.
S-a vorbit mult despre minunata reformă în manualele de liceu. De fapt, manualele "alternative" nu sunt cu adevărat alternative. Ele nu diferă decât prin culori și formă de redactare. Bogdan Diaconu crede că manualele de matematici nu oferă opțiuni în modul de predare, în viziunea despre matematică. Ele nu reformează, ci instituie, în formate tipografice moderne, tradiția de un secol a unui experiment pedagogic nefericit. Diaconu consideră că reforma învățământului nu se reduce la reforma manualelor, iar aceasta din urmă nu este nici pe departe cel mai important lucru. Este nevoie de o reformă a obiectivelor învățământului, precum și o reformă în pregătirea profesorilor. Problemele manualelor de matematică sunt, de fapt, problemele manualelor tuturor disciplinelor. Toate reformele introduse mai întâi sub influența manualelor occidentale, mai cu seamă a celor franceze, apoi "sub imperativele" pedagogice sovietice, continuate de școala românească de matematici, poartă caracteristici comune. Există o continuitate a lor în sensul abstractizării, formalizării și izolării matematicii de istoria ei și de științele empirice, toate vizând același obiectiv didactic – acumularea de informație sub formă de definiții, teoreme, demonstrații, și automatizarea procesului de rezolvare a problemelor. Toate acestea în dauna înțelegerii matematicii. Reformele de după 1989 nu aduc decât calitate în redactare, aliniindu-se cuminți în tradiția impusă în urmă cu un secol.
Scurt istoric
În anul 1870 apare în traducere, în ediția a II-a, Cursul elementar de algebră al lui Franz Mocnik. În 1900, B. Ionescu publică Tratatul de algebră elementară pentru Școlile secundare după noua programă. Inspirată de manualele franceze, lucrarea urmărește claritatea și rigoarea demonstrațiilor și calitatea redactării. Ca obiective pedagogice sunt vizate "fixarea teoriilor", încurajarea rezolvării a "cât de multe exerciții", precum și pregătirea viitorilor studenți în matematici. În același an apare, ca alternativ, manualul de algebră elementară al lui Al. Manicatide. Revăzut și completat în conformitate cu noua programă, acesta conține operații algebrice, ecuații de gradul întâi și doi, progresii și logaritmi, precum și un capitol de matematici aplicate în economie. Manualul nu prea diferă de cel al lui Fr. Mocnik. Manualul conține o notă istorică de mai puțin de o pagină despre "Originea și scopul Algebrei". Apoi, până în anul 1940, manualul avea să se impună, fiind reeditat și revizuit. În 1941 apare versiunea lui Abramescu a acestui manual. Lucrarea își propune să aducă un spor de claritate și simplitate a demonstrațiilor, pornind tocmai de la constatarea că elevii asimilează cu greu cunoștințele matematice, rămânând cu impresia neplăcută pentru acest studiu. Notele istorice sunt la fel de sărace și se elimină capitolul de matematici aplicate în economie. În 1950, apare nesemnat, probabil tradus din rusă, manualul unic de algebră, unde se renunță complet la trimiterile istorice. Ca noutate, se introduce analiza combinatorie. Un alt moment semnificativ în această istorie este anul 1974, în care, semnat de C. Iacob, este publicat "Elemente de analiză matematică", pentru anul IV de liceu. Rezultat al restructurării programei analitice, lucrarea consfințește ruptura pedagogică dintre matematică și științele fizice, aceasta fiind necesară, deoarece considerațiile propriu-zise de mecanică ar trebui să formeze obiectul unei discipline separate.
Pentru că vrem să aflăm opiniile dumneavoastră și despre acest subiect precum și despre campania derulată de cotidianul Curentul "Să salvăm manualele școlare!", așteptăm pe adresa redacției (Strada Lipscani, numărul 79, sector 3, București) precum și pe cea electronică ([email protected]) toate semnalele dumneavoastră.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
