Acasă Actualitate Cinci ani de la victoria României asupra Ucrainei la Curtea de la...

Cinci ani de la victoria României asupra Ucrainei la Curtea de la Haga

DISTRIBUIȚI

Pe 3 februarie 2013 aniversăm  exact cinci  ani de la victoria înregistrată de România la Curtea de Justiție de la Haga în „războiul“ juridico-diplomatic cu Ucraina pentru delimitarea maritimă în Marea Neagră. Printr-o decizie ce poate fi considerată istorică, România a obținut 79,34% din zona aflată în dispută cu Ucraina, de aproximativ 12.200 km², adică 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă, cu importante resurse de hidrocarburi, ce pot asigura în viitor un înalt grad de independență energetică a României. Procesul a durat 4 ani, 4 luni și 18 zile și a încheiat o dispută bilaterală îndelungată, de 42 de ani (mai întâi cu URSS, apoi cu Ucraina).
Dacă din punct de vedere economic mai avem ceva de așteptat pentru a obține mult dorita independență energetică, întrucât explorarea și exploatarea resurselor de hidrocarburi din zona câștigată de România la Haga necesită miliarde de euro și companii cu experiență implicate, din punct de vedere politic și diplomatic e ușor de realizat un bilanț cincinal. Secretarul de stat din Ministerul de externe, Bogdan Aurescu, cel care a pledat cauza României la Haga obținând o victorie extrem de importantă pentru țara noastră, consideră că „După cinci ani de la pronunțarea hotărârii în procesul privind delimitarea maritimă Marea Neagră  este un foarte bun moment pentru a face o serie de reflecții despre importanța acestui moment în politica externă a României și sunt câteva lucruri care trebuie spuse și unde nu există niciun fel de dubiu. În primul rând faptul că acest rezultat a reprezentat prima extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după 1918, faptul că hotărârea care a fost pronunțată atunci a fost una foarte solidă fiind adoptată în unanimitate fără opinii separate sau dizidente ale judecătorilor ceea ce se păstrează și astăzi după 5 ani de la acel moment ca fiind o premieră în istoria Curții Internaționale de Justiție. De asemenea, metoda pe care Curtea a utilizat-o a fost metoda pe care România a susținut-o în fața Curții și care a fost ulterior utilizată și în alte cazuri după ce cazul România a fost soluționat, nu doar la Curtea Internațională de Justiție, dar și la Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării de la Hamburg.  Trebuie subliniat de asemenea faptul că până la urmă în relația cu Ucraina acest caz a rezolvat o problemă complicată care aglomera agenda politică bilaterală și care trebuia să fie rezolvat, nu putuse fi rezolvat prin negocieri de 42 de ani nici cu Uniunea Sovietică și nici cu Ucraina. ?ê?£i nu în ultimul rând, această hotărâre dă României accesul la resursele de hidrocarburi în zona în care au fost obținute și care din datele publice care există se anunță a fi promițătoare“. La momentul respectiv, ucrainienii au înghițit greu înfrângerea și mulți prognozau fie împiedicarea punerii în aplicare a hotărârii Curții de la Haga, fie un blocaj ulterior în relațiile bilaterale. Pesimiștii au pierdut însă pariul. „Din 3 februarie 2009 și până în prezent nu a existat nicio problemă în aplicarea hotărârii pe care a pronunțat-o Curtea Internațională de Justiție“, ne-a asigurat Bogdan Aurescu, în condițiile în care „este știut faptul că în Ucraina au existat anumite contestări ale modului în care experții ucrainieni au gestionat procesul, modul în care a fost eventual subestimată capacitatea de argumentație a părții române în fața Curții.“ „Dar dincolo de toate astea, tot ce este important este că hotărârea a fost aplicată fără probleme de către părți, a fost eliminat un dosar foarte complicat de pe agenda bilaterală și asta poate să reprezinte un stimul și pentru rezolvarea altor dosare pe care le avem încă în relația cu Ucraina“, a mai precizat Aurescu.

Un nou front de negocieri, cu Bulgaria

Experiența dobândită de România în procesul cu Ucraina ne poate fi de folos în discuțiile cu vecinii noștri de la sud, bulgarii, tot pe tema unor delimitări maritime în Marea Neagră. „În ce privește delimitarea cu Bulgaria deocamdată suntem în faza negocierilor, în decembrie am reluat negocierile bilaterale la un nivel crescut, un nivel de secretari de stat, și în acest moment România acordă o șansă acestei modalități de soluționare prin negociere. Fără îndoială, însă, că și modul în care Curtea Internațională de Justiție a rezolvat delimitarea dintre România și Ucraina poate să reprezinte o sursă de inspirație și pentru delimitarea cu Bulgaria dar evident că fiecare caz de delimitare își are propriile sale trăsături specifice“, ne-a declarat secretarul de stat Bogdan Aurescu, șeful echipei de negociatori români în discuțiile cu Bulgaria.
 „În decembrie am mers la Sofia pentru o primă rundă de consultări pregătitoare pentru reluarea negocierilor la acest nivel pentru a vedea în ce măsură putem să ajungem la un rezultat negociat în delimitarea cu partea bulgară. Însă trebuie spus de la bun început că, spre deosebire de situația delimitării cu Ucraina unde zona în dispută era de peste 12.200 km?»?¢?? platou continental și zona economică exclusivă, în relația cu partea bulgară mizele sunt mult mai mici, zona în dispută este mult mai redusăținut să precizeze Aurescu. ?ê?£i istoria acestor negocieri este destul de lungă, dupăă negocieri care s-au purtat încă din anii '90, un număr de runde care s-au desfășurat la nivel de experți, au existat la un moment dat și întreruperi ale ritmului acestor runde, în ultimii ani s-au reluat aceste eforturi, și recent miniștrii de externe  au decis ca să dea un imbold politic acestei soluționări prin ridicare nivelului de reprezentare în conducerile celor două delegații de negocieri. ?ê?£i noi sperăm că în acest an vom putea să facem progrese și în acest dosar.

Expertiza românească este căutată de alte țări

Succesul reputat de România la Haga a ridicat la un alt nivel diplomația românească în spațiul european, expertiza căpătată de țara noastră fiind căutată în prezent și de alte țări care au litigii similare.Cu siguranță  după acest proces expertiza României în ceea ce privește soluționarea diferendelor și utilizarea instrumentelor de drept internațional pentru acest scop a crescut. Lucrul acesta este știut și a fost remarcat și pe plan internațional, inclusiv pe plan european. ?»?¥?¢n altă ordine de idei, există o expertiză care a fost căutată de către alte state. N-am să pot să dau detalii ca urmare sau datorită necesității de discreție diplomatică, dar faptul că România a reușit să obțină 80% din suprafața în dispută, deci 9770 km?»?¢?? platou continental și zonă economică exclusivă într-un proces complex în fața Curții Internaționale de Justiție, este evident că a fost remarcat. Acest rezultat a crescut profilul României și al școlii române de drept internațional din punctul de vedere al acestei expertize internaționale a României în chestiuni juridice și fără îndoială că asta contează atunci când vorbești despre cartea de vizită a diplomației românești. ?»?¥?¢n contextele diplomatice pe care le-am avut, inclusiv în contactele cu diverse state implicate în astfel de cazuri de delimitări maritime din zone mai apropiate sau mai îndepărtate României, evident că am fost solicitat și am expus expertiza pe care România o are în această materie. Colegii mei, de asemenea, și iarăși vreau să amintesc și faptul că în procese ulterioare procesului pe care noi l-am avut la Haga, de exemplu cartograful nostru a fost solicitat și a lucrat în calitate de cartograf în fața Tribunalului Internațional pentru Dreptul Maritim în primul caz de delimitare maritimă pe care l-a soluționat acest tribunal. Prin urmare, expertiza românească în materie, nu doar cea juridică dar și cea tehnică, este deja căutată și apreciatăște echipa care a contribuit la succesul României la Curtea de la Haga, conform declarațiilor secretarului de stat Aurescu, aceasta lucrează în bună parte, în continuare în serviciul public:N-a fost o echipă mare, a fost o echipă să spunem foarte eficientă și a avut mai multe componente: componenta română a echipei formată în cea mai mare parte din diplomați din Ministerul de Externe, și păstrează în continuare preocupările, o parte din colegii mei continuă să lucreze în centrala ministerului, o parte au plecat, așa cum fac diplomații la diverse posturi din rețeaua externă a Ministerului de Externe, deci toți, fără niciun fel de excepție, în momentul de față sunt în sistemul Ministerului Afacerilor Externe. Cu o parte dintre ei am lucrat și pe alte dosare interesante. O parte dintre colegii mei juriști au fost implicați, de exemplu, în negocierea acordului privind amplasarea României în sistemul anti-rachetă al Statelor Unite, cu alții am lucrat pe dosarul delimitărilor cu Bulgaria, cu alții m-am ocupat, de exemplu, de revenirea Societății Române de Televiziune în Republica Moldova, anul trecut în septembrie, deci există o anumită continuitate din punctul de vedere al preocupărilor al acestor experți care sunt în continuare foarte buni, aș spune că din ce în ce mai buni în ceea ce fac. O parte din colegii care au reprezentat România din partea altor instituții, mă refer în special la cartografii noștri, o parte au ieșit la pensie, în mod firesc, alții au ieșit din sistem și, vă spuneam anterior, cartograful nostru, Octavian Buzatu, este deja cooptat în cazuri internaționale de prestigiu și, sigur, mai sunt și alți colegi din alte instituții care și păstrează în continuare pozițiile sau care au ieșit din sistem în mod firesc. Marea majoritate a echipei este însă în continuare în serviciul public, să spunem. ?»?¥?¢n ceea ce privește componenta străină a echipei, pentru că am avut și un număr de 3 consilieri foarte buni care au acordat asistență echipei României în acest proces însoțiți de 2 asistenți ai lor, ei în continuare pledează în fața Curții Internaționale de Justiție și o parte dintre ei vor veni pe 3 februarie 2014 la conferința pe care Ministerul de Externe o organizează cu ocazia acestei aniversări, de 5 ani, de la procesul de la Haga și care va fi, de altfel, consacrată mai larg relația dintre România și Curtea Internațională de Justiț

La exact cinci ani de la victoria României în fața Curții de Justiție de la Haga, la București se desfășoară o conferință dedicată în parte acestui eveniment, la care vor lua parte pe lângă experți români și experți străini, inclusiv reprezentantul Ucrainei în procesul cu România.
Este o conferință care sigur că este dedicată parțial și procesului de la Haga, vor fi o serie de prezentări atât ale unora dintre experții din echipă, experți străini și români din echipă, cu privire la proces și cu privire la hotărârea care a fost pronunțată de către Curte, va fi de asemenea o privire și asupra semnificației politice și respectiv din punctul de vedere al securității energetice, a efectelor hotărârii asupra intereselor României, va exista și o prezentare din partea judecătorului ad-hoc pe care România l-a avut în timpul procesului, din perspectiva internă, dacă vreți, a Curții ceea ce este un lucru inedit și noi suntem foarte curioși să aflăm mai multe despre această perspectivă, și de asemenea vor fi analizate mai multe dintre cazurile în care România a fost implicată în fața Curții Internaționale de Justiție, altele decât cel legat de delimitarea maritimă în Marea Neagră. Va fi și o prezentare a celebrului caz Mazilu, care a fost finalizat printr-un aviz consultativ al Curții Internaționale de Justiție cu doar o săptămână înainte de Revoluția română din decembrie 1989 și vreau să precizez că această prezentare va fi făcută de către un specialist de marcă în domeniul dreptului internațional, Sir Michael Wood, membru al Comisiei în Dreptul Internațional, care a reprezentat Ucraina în procesul pe care noi l-am desfășurat la Haga pentru delimitarea spațiului maritim. ?ê?£i vor mai fi, evident, și alte prezentări pe teme extrem de interesante pentru România, de exemplu o prezentare a participării româniei în procedurile din fața Curții cu privire la legalitatea declarației de independență a Kosovo, sau cazurile de arbitraj pe care România le-a avut până-n prezent în fața Centrului pentru Reglementarea diferendelor privind investițiile în Marea Neagră.

Iulia Nueleanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.