Ieri, pe marginea scandalului iscat de dezvăluirea așa zisei idile dintre delabrata Corina Crețu și vârsnicul general Colin Powell, s-a intromisionat pe subiect și „generalul“ Pacepa – personaj care de regulă se bagă în seamă cu tot felul de fabulații aiuritoare și fanteziste, pline de gogomănii. Operațiunea „Pacepa reloaded“ are nevoie de câte o ieșire publică, însă linia de front din spatele său se pare că devine din ce în ce mai anemică și gargara din acest an este de un plictis înfiorător.
Pe un site american reluat parțial în presa de la noi, Pacepa își dă cu părerea, doct cică, afirmând ca un guru plin de ifose că Corina Crețu ar putea fi o rândunică – lastoșca pe rusește, un gen de curvet băgat în paturile celor care erau ținte pentru ruși. Rușii aveau o pasiune pentru denumiri păsărești, de exemplu unuia ca Pacepa i se spunea cuc, – Kukavitsa – o pasăre cu apucături nasoale, are obiceiul când ajunge într-un cuib străin să se apuce să lichideze tot ce găsește pe acolo, pentru a-și face el loc.
Cucul Pacepa a fost adus în Securitatea controlată și fondată de cadrele KGB de către Alexandr Mihailovici Saharovski, șef de cadre, nimeni altul decât mai marele consilierilor sovietici din Securitate, în perioada 1949-1953. Surprinzător sau nu, se pare că acest aspect a fost obliterat cu grijă din dosarul de cadre al lui Pacepa, „ascendența“ sa și faptul că juca rolul de Kukavitsa – cuc, fiind elemente necunoscute colegilor săi de mai târziu, din Securitatea care începuse eliminarea cadrelor sovietice din structură.
Tatăl său, un vorbitor perfect al limbii ruse a fost translatorul de la București al Mareșalului Malinovski, care fusese, în primii ani de după război, 1944-46, comandantul trupelor sovietice de ocupație, deci, practic, starostele României.
La mai bine de o săptămână după ce Curentul a marcat aspectul utilizării Corinei Crețu pe post de rândunică „ridicolă Mata Hari de Dâmbovița care tot încearcă să-l ademenească pe Colin Powell să-i cadă la pat, manevrată din spate de Ion Iliescu și făcută de râs de americani“, expertul Pacepa apare public, după o matură lectură a Curentului, și afirmă exact același lucru, ca și când ar fi vorba de o idee sau o sumă de informații pe care numai el pe pământ le-ar fi aflat.
La data în care Curentul publica la cald materialul intitulat „Corina Crețu, manevrată din spate de Ion Iliescu, făcută de râs de americani“
nicio publicație din România sau din restul lumii nu abordase scandalul răvașelor amoroase cu care îl bombarda pupila lui Ilici pe Colin Powell într-o altfel de cheie decât cea bulevardieră, de tabloid.
De ce tace Daciana și nu sare să o apere pe rândunica lui Ilici?
Am semnalat de la bun început unele mici amănunte ce conturau o cu totul altă imagine și mai ales menționarea faptului că toate aceste scrisorele adresate de Crețu lui Powell erau re-trimise și Dacianei Ponta, fată de cadru al Securității, după cum tot Curentul a menționat în premieră.
Faptul că nici până acum Daciana Ponta n-a suflat o vorbuliță în apărarea bunei sale prietene nu face decât să întărească ideea că „afacerea Cretu-Powell“ are și alte dimensiuni. Ponta însuși nu este străin de legături cu un cadru GRU, generalul Kostyal, condamnat pentru spionaj în favoarea URSS în vremea lui Ceaușescu. Citez tot din Curentul: „Generalul ?ê?£tefan Kostyal a fost unul dintre personajele-cheie în jurul cărora au gravitat interesele sovietice legate de Revoluția din România, un bolșevic convins până în măduva oaselor, care nu încetat să lupte niciodată pentru impunerea în România a modelul sovietic. Provenind dintr-o familie de etnici unguri comuniști din Timișoara, după studiile la Academia Superioară Militară din Moscova (1956-1958), Kostyal avea să devină general al Armatei Române iar în anii 80 a făcut parte din grupul care plănuia uciderea lui Ceaușescu, alături de generalul Nicolae Militaru. Kostyal nu s-a jenat să vorbească despre cum ținea legătura cu rușii prin intermediul Ambasadei de la București iar soția sa rusoaică îi mijlocea întâlnirile acolo. Kostyal mai spunea că în grupul respectiv s-au mai aflat și Ion Iliescu și Virgil Măgureanu, care urmau să se ocupe de partea politică a mișcării anti-Ceaușescu, în timp ce sarcinile militare le reveneau lui Kostyal și Militaru. După ce s-a aflat de planul lor, Kostyal a fost aruncat în închisoare în anii 80 cu nimeni altul decât Sorin Ovidiu Vântu, închis pentru mici găinării și devenit apoi mega mogul“.
Iar Ponta, și el în contact cu Kostyal, devine premier, ca să vezi coincidență.
Numai coincidența desigur l-a alăturat pe Ponta lui Kostyal taman la „rivoluție“. Secvența este descrisă de tânărul și agilul jurnalist Toma Roman jr în cartea de interviuri cu personaje-cheie ale Revoluției „Ceaușescu văzut de aproape“ tipărită de acesta în 2008. Dezvăluirea a trecut aproape neobservată dar Curentul a menționat pasajul. Aflat pe patul de spital, generalul Kostyal a povestit cum l-a dus la rivoluție pe tânărul Ponta. În ziua arestării celor doi Ceaușești, Kostyal povestește cum după ce a plecat de la ?ê?£coala de ofițeri din Băneasa de unde îl arestase pe Andruța Ceaușescu a luat cu mașina doi tineri și au mers spre Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului (CAAT). Numai că unul dintre cei doi tineri revoluționari, luați de un veritabil agent GRU era nimeni altul decât Victor Ponta, cel care avea să devină 20 de ani mai târziu liderul PSD și premierul României.
Ce fel de coincidență face ca celebrul Colin Powell sa pice la mijloc într-o combinațiune cu rândunele ca Corina Crețu și Daciana Ponta numai Tataia Ilici știe.
În ce ne privește am marcat de la bun început convingerea noastră că în „afacerea Crețu“ este exclus să nu aibă un rol și gașca cârpei kaghebiste, Ion Iliescu. Pentru clarificare, reiau pasajul: „Imaginea pe care a proiectat-o României duduia grăsulie cu limbaj de cocotă despletită este teribilă. Viața privată a Corinei Cretu nu interesează pe nimeni, dar europarlamentarul Corina Crețu reprezinta România și, ca atare, faptele ei se răsfrâng asupra imaginii României in lume.
După ce ani de-a rândul a bombardat cu răvașe amețitoare un bărbat însurat (proba imoralitate 1), evident cu anumite interese (proba imoralitate 2) și aducând prejudicii grave imaginii ambelor țări (proba imoralitate 3), ea aruncă acum „petarde“ inocente (proba imoralitate 4). Faptul că unele femei, din partide sau din afara lor, se vând pentru asigurarea unui loc sub soare nu este nici o noutate, dar când persoana respectivă reprezintă o țară este grav. Onoarea Corinei Crețu nu face doi bani în acest context de un penibil absolut, însă cel mai interesant amănunt este faptul că hackerul care a dat publicității corespondența înflăcărată a demoazelei a lăsat un mesaj fără echivoc despre fostul secretar de stat și general american – pe care îl numește trădător pentru că a menținut atâția ani o corespondență dubioasă cu o persoană despre care se știe că face parte din cercul intim al unui personaj – Ion Iliescu – cvasi cunoscut pentru legăturile sale cu KGB-ul.
?ê?£i în alte ocazii hackerul ce și-a luat pseudonimul Guccifer, amestecând în derâdere o marcă de fițe pentru cocote cu numele dracului, a plesnit oficiali americani, de la George Bush la nevasta lui Clinton pe care îi consideră trădători ai intereselor americane în favoarea jocurilor unei oculte mondiale.
De asemenea, un amănunt de interes este faptul că așa zisul hacker, cu perfor manțe până acum ce depășesc cu mult toată gargara grupării Anonymus, l-a protejat de fapt, cel puțin până acum, pe generalul american oferind publicului doar textele și pozele trimise de Corina Crețu celui pe care tot încerca să-l ademenească. Nici generalul american nu pare un tembel dus de nas, ar fi fost și greu de crezut că poate fi aburit cu ușurință un militar cu nervi de oțel care a ucis fără multe probleme de conștiință sute de mii de oameni, dintre care mulți civili, femei și copii, într-un război crud, cel din Irak, despre care a admis abia după mulți ani că a fost nejustificat.
Generalul deși știa că are sparte adresa de mail și pagina de facebook încă din luna martie, o anunță pe Crețu abia după câteva luni că treaba e groasă și îi spune acesteia – „să sperăm că your people (securiștii tăi) pot rezolva problema ta“. Se înțelege că se referă la securiști din context deoarece el îi comunică faptul că agenții FBI și serviciile secrete americane îl urmăresc de luni de zile pe hacker, fără succes.
Este mai mult decât plauzibil că și-a păstrat cu mefiență garda ridicată bătrânul general american. Corina Crețu se pare că a simțit ceva deoarece încearcă într-un mesaj să adoarmă vigilența lui Colin Powell sau să obțină o confirmare. Ea îl asigură pe Colin Powell că nu este o amenințare, etern refren al manipulato rilor care lansează mesaje soporifice.“
Pacepa dezvăluie că Powell e negru
Foarte doct, Pacepa scrie și el următoarele, ieri, adică la mai bine de o săptămână de la data apariției materialului din Curentul, citat mai sus: "Din păcate, am aflat de curând că un mare patriot american și un om onorabil, stimatul general cu patru stele Colin Powell, ar fi căzut victima unei capcane de spionaj. Nu știm cu precizie când a început această legătură și cât de intimă a devenit, Powell negând aventura. Există totuși câteva informații despre cealaltă parte implicată în această relație, care sugerează că a fost turnată în matrița KGB-ului. Generalul Powell trebuie să fi fost o țintă foarte atractivă pentru serviciile secrete ruse. Este un bărbat negru (rasa sa este considerată a fi o vulnerabilitate de KGB, care s-a transformat în FSB) foarte respectat. A avut funcții importante și ar fi putut chiar ajunge președinte al SUA. A fost relația sa cu Corina Crețu scheletul din dulapul lui Powell, din cauza căruia a refuzat să candideze la această funcție?“
E bine că Pacepa citește cu atenție Curentul, o să-i oferim în zilele următoare noi suprize.
George Roncea
