Acasă Actualitate Datele economice indică cea mai gravă criză a ultimilor 20 de ani...

Datele economice indică cea mai gravă criză a ultimilor 20 de ani pe care o vom resimți până la mijlocul lui 2021

DISTRIBUIȚI

Rectorul Universității de Vest, profesor de economie, Marilen Pirtea, a analizat cele mai recente date economice ale României.
„Un bun indicator asupra evoluțiilor globale din economia reală românească se poate regăsi în recentul raport lunar privind Indicatorul de Încredere Macroeconomică, întocmit de CFA Romania , care arată că durata impactul economic al coronavirusului se va resimți puternic până în Trimestrul 2 al anului 2021. Analiza indică și principalele trei linii de intervenție prin politici guvernamentale, pentru o contribuție semnificativă la ameliorarea acestei căderi economice, trei axe de priorități ale guvernării ce trebuie orientate către:
• Investițiile în infrastructură, educație și sănătate;
• Investițiile în tehnologie și digitalizare, în special în digitalizarea serviciilor publice;
• O mai bună absorbție a fondurilor europene și îmbunătățirea eficienței parteneriatelor public-private.
Și alte date de sinteză, prelucrate de Institutul Național de Statistică, Banca Națională și Comisia Națională de Prognoză, indică o șansă de evoluție în V a economiei, în următoarele 12 luni. După căderea din aprilie și mai a urmat o creștere în iunie și iulie, dar și cu semne de întrebare asupra capacității economiei reale de a surmonta rapid tendințele negative de scădere a consumului și parțial a investițiilor”, arată deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

„Unul dintre indicatorii strategici ai evoluției economice, dinamica PIB-ului real în România, arată cu mare acuratețe puternicul impact negativ al crizei generate de pandemie. Evoluțiile economice din Trimestrul 2 al anului 2020 surprind cea mai amplă contracție din ultimele două decenii, dinamica PIB-ului real indicând un regres anual situat în jurul procentului de 10% (estimări rezultate din prognoze, calculate prin raportare la prețurile medii ale anului 2000). Acest regres semnificativ al PIB-ului real se datorează unei tendințe generalizate de scădere economică, manifestate în toate sectoarele economiei, cu predominanță în industrie, comerț și construcții – sectoare în care căderea producției, ca efect global, este evaluată la -40% față de valorile similare din ultimii ani”, explică deputatul liberal.

„Balanța comercială negativă, un indicator în dinamică accentuată mai ales în perioada pandemiei, a condus la o presiune suplimentară asupra cursului de schimb și a exacerbat efectul inflației, determinând deprecierea monedei naționale. Datele Eurostat arată că în România, comparativ cu statele UE din vecinătate, deficitul comercial se menține constant și chiar crește, în timp ce în economiile celorlalte state ale zonei noastre (Ungaria, Bulgaria, Polonia sau Cehia) deficitul comercial tinde la zero sau este în negativ – în aceste zone economice învecinate fiind înlocuit de o balanță pozitivă a exporturilor față de importuri. Această caracteristică macroeconomică specifică economiei interne este un factor de încetinire a mecanismelor de reluare a creșterii economice în România, spre care politicile guvernamentale sunt obligate să se concentreze”, completează vicepreședintele Camerei Deputaților.

”Nu în ultimul rând, datorită ponderii veniturilor totale în PIB foarte reduse – ultimul loc din UE, cu 32% -, dar și ponderii foarte mici a veniturilor din TVA în PIB – tot pe ultimul loc din UE, cu 6% -, economia României nu are foarte mari șanse de redresare și reluare a creșterii fără un catalizator provenit din politicile guvernamentale, axate pe investiții strategice, susținerea apariției locurilor de muncă de înaltă specializare, fară cercetare de înaltă performanță, bazată pe proiecte cu finanțări europene și fără investiții complexe în educație și sănătate, care pot stimula dinamicile economice pozitive. La fel, digitalizarea administrației centrale și locale, dar și debirocratizarea, în paralel, sunt resurse eficiente prin care cheltuielile publice pot să fie diminuate, în paralel cu creșterea investițiilor publice”, subliniază deputatul liberal Marilen Pirtea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.