În urmă cu doi ani, Netflix transforma celebra patiserie din Piața Amzei într-un colț de Paris pentru lansarea sezonului 4 din „Emily in Paris”. Au apărut florile, rozul, mesele cochete, croissantele și numele „Amzei Pâtisserie”. Astăzi, același loc se află în centrul unui scandal în care merdeneaua a ajuns să fie apărată ca simbol al Bucureștiului autentic.
Dacă cineva ar fi vrut să scrie scenariul perfect pentru scandalul merdenelelor din 2026, probabil că ar fi început exact de aici.
Patiseria din Piața Amzei, cunoscută bucureștenilor de zeci de ani și asociată cu Nea Mihai și celebrele sale merdenele, a fost transformată în august 2024 într-o mică versiune de Paris. Nu de un influencer, nu de un restaurant nou, ci de Netflix, pentru promovarea sezonului 4 din „Emily in Paris”.
Pentru câteva zile, Patiseria Amzei a devenit „Amzei Pâtisserie”. Decorul s-a schimbat, fațada a primit elemente pariziene, au apărut flori și mese de exterior, iar clienții au putut primi croissante gratuite. Pe lateral apărea chiar formula „Liberté, Égalité, Merdenele”.
Patiseria care a fost „Emily in Paris”
Campania Netflix nu a fost o simplă mențiune a unei afaceri locale. Patiseria a fost transformată vizual pentru a semăna cu o brutărie franțuzească, iar bucureștenii au fost invitați să intre în universul serialului.
A apărut inclusiv un produs special, numit „Emily Cuasont”, un croissant românesc cu influențe franțuzești. Pentru clienți au fost pregătite și evenimente cu fotografie de modă și muzică live.
Rezultatul? Coadă.
O coadă suficient de mare încât să devină ea însăși subiect de știre. Bucureștenii veneau pentru fotografii, pentru experiență, pentru croissant și, bineînțeles, pentru celebra merdenea care continua să existe în spatele decorului franțuzesc.
Cu alte cuvinte, în august 2024, Patiseria Amzei a demonstrat că poate fi simultan românească și franțuzească.
Și nimeni nu părea deranjat.
„Liberté, Égalité, Merdenele”
Poate că acesta este cel mai bun detaliu al întregii povești, pentru că Netflix nu a încercat să șteargă merdeneaua, ci a pus-o în centrul jocului.
„Liberté, Égalité, Merdenele” era mesajul care apărea pe decorul patiseriei.
Adică exact combinația care pare imposibilă în scandalul actual: Franța și merdeneaua în aceeași propoziție.
Parisul nu trebuia să învingă Bucureștiul, croissantul nu trebuia să omoare merdeneaua, patiseria nu trebuia să aleagă între cele două identități. Le putea avea pe amândouă.
Doi ani mai târziu, aceeași patiserie devine câmp de luptă
Ajungem în august 2026 când un videoclip asociat proiectului Mița Biciclista declanșează scandalul merdenelelor. În centrul controversei ajunge Patiseria Amzei și comparația dintre merdeneaua tradițională și croissantul cu unt. Reacția publicului este explozivă, oamenii se duc la patiserie, se formează cozi, politicienii încep să posteze fotografii cu merdenele, Alina Gorghiu stă la coadă, Ciprian Ciucu încearcă să împace taberele, iar merdeneaua devine, pentru câteva zile, mai mult decât un produs de patiserie, devine simbol.
În 2024, coada la Patiseria Amzei era pentru „Emily in Paris”, în 2026 ca să apere Bucureștiul de Paris.
După episodul Netflix, patiseria nu s-a transformat definitiv într-un magazin franțuzesc, ci a rămas aceeași afacere de familie, cu aceleași produse și aceeași rețetă. În 2025, compania a raportat un profit net de peste 542.000 de lei, în creștere față de anii precedenți, semn că episodul franțuzesc nu i-a dăunta.
Așadar nu vorbim despre o patiserie tradițională care a fost „invadată” de Paris, vorbim despre o patiserie care a știut să folosească Parisul fără să renunțe la merdenea.
„Emily in Paris” și lecția pe care scandalul actual pare să o fi uitat
Pare că Netflix a înțeles în 2024 ceva ce scandalul din 2026 a uitat complet. Nu trebuie să alegi, poți să ai croissant și poți să ai merdenea, poți să fotografiezi o patiserie cu flori roz și să mănânci o plăcintă cu brânză, poți să te uiți la „Emily in Paris” și să fii bucureștean, poți să iubești untul fără să declari război margarinei și poți să iubești merdeneaua fără să consideri croissantul o insultă națională.
De altfel, succesul campaniei Netflix arată exact acest lucru: oamenii au venit pentru decorul franțuzesc, dar locul a rămas recognoscibil prin produsele sale tradiționale.
Poate că cea mai bună concluzie a întregului scandal se află chiar în fotografia din 2024: pe aceeași stradă, în aceeași patiserie, coexistau două lumi, pe fațadă – Paris, în vitrină -merdenele, în jur – bucureșteni.
Și, pentru câteva zile, nimeni nu a considerat că există vreo contradicție.
De aceea, poate că întrebarea adevărată a scandalului din 2026 nu este dacă merdeneaua sau croissantul reprezintă Bucureștiul, ci de ce simțim nevoia să alegem.
Patronul de la Mița Biciclista a greșit pentru că a încălcat legea concurenței care interzice astfel de reclame. Dar el trebuia amendat de autorități și nu supus unei „justiții populare” care să-l ducă la faliment. Parcă totuși n-am vrea să moară Mița.
Și, până la urmă, poate că acesta este Bucureștiul autentic: un oraș în care Netflix poate transforma o patiserie de cartier în „Amzei Pâtisserie”, oamenii pot face sute de fotografii cu croissante, iar când pleacă acasă tot întreabă:
„Da’ merdenele mai aveți?”
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
