Acasă Actualitate Dragnea forțează constatarea prescripției în dosarul DGASPC și presează pentru un OUG...

Dragnea forțează constatarea prescripției în dosarul DGASPC și presează pentru un OUG vizând modificarea completelor de 5 de la ÎCCJ

DISTRIBUIȚI

Liviu Dragnea mizează în apelul care va începe pe 8 octombrie la Înalta Curte privind angajările ilegale de la DGASPC pe constatarea prescripției răspunderii penale în urma unei decizii de neconstituționalitate pentru care nici Parlamentul, nici Guvernul nu au intervenit pentru modificarea articolului declarat neconstituțional. Astfel, articolul 155 aliniatul (1) care prevede „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.”, și-a încetat efectele în 9 august 2018 și acum toate faptele se prescriu la termene mai scurte.

Cum încetează articolele de lege neconstituționale

Prin DECIZIA nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 518 din 25 iunie 2018, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională. Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. Prin urmare, în intervalul 25 iunie 2018 – 8 august 2018, soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 9 august 2018, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.

Ce urmărește Dragnea

Constatarea prescripției răspunderii penale o fac judecătorii. Completul de apel al președintelui PSD, condus de Iulian Dragomir din care mai fac parte judecătorii Simona Neniță, Daniel Grădinaru, Florentina Dragomir și Lavinia Lefterache, nu este pe placul condamnatului în primă instanță la 3 ani și jumătate cu executare. Dragnea a declarat public că ÎCCJ nu respectă legea și nu modifică structura completelor de 5 judecători cunoscute ca fiind severe. Președinta ÎCCJ, Cristina Tarcea a declarat la rândul său că legea este respectată întocmai și completul rămâne așa.

Condamnarea de la fond este pentru două infracțiuni:

– instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
– instigare la fals intelectual

Cum infracțiunile propriu-zise au fost comise în perioada iulie 2006 – 2013 totul depinde de calculele judecătorilor, privind legea mai favorabilă și momentul comiterii de către Dragnea a instigării abuzul în serviciu pe Legea 78/2000, având termenul de prescriere la 8 ani sau la 10 ani, falsul fiind deja prescris după 5 ani

Ce plănuiește Dragnea

Surse politice susțin că Liviu Dragnea face presiuni asupra ALDE și a ministrului Justiției pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru clarificarea legii 304, astfel încât componența completelor de 5 judecători de la ÎCCJ să poată fi modificată imediat.

La începutul lunii septembrie, colegiul de conducere al ÎCCJ a decis că nu trebuie schimbată componența, având în vedere că s-a stabilit la începutul anului.
“O să studiez cu avocaţii mei ce demersuri putem face, este nelegal (completul de judecată – n.r.) pentru că legea, nu mai ştiu cât, care a modificat 304, spune cu totul altceva şi noi considerăm că este nelegal. O să vorbesc cu avocaţii azi şi mâine să vedem ce demersuri putem face”, a spus Liviu Dragnea, ieri.
Liviu Dragnea a spus că nu va exista un demers în Parlament pe această temă. Liderul PSD a menționat că i-a cerut lui Tudorel Toader să facă demersuri, prin Guvern, privind componența completelor de 5 judecători.

Ce spune ministrul Justiției

Vineri, ministrul Justiției a anunțat că există două variante de contestare a deciziei ÎCCJ, una la instanță, iar cealaltă la CCR.
”Judecătorii nu pot adăuga la lege, judecătorii nu pot modifica legea, judecătorii trebuie să aplice legea în integralitatea ei, dându-i sensul şi voinţa legiuitorului. Judecătorul nu poate să amâne intrarea în vigoare a unei legi, nici o amânare totală, nici o amânare parţială. Astăzi când vorbim, nu lucrăm la niciun act normativ, la nivelul ministerului, care să modifice această prevedere interpretată de către Înalta Curte. Ce va fi pe viitor vă vom comunica, mai ales că nu am citit hotărârea Colegiului ca să văd raţiunea acestei opţiuni. Vă vorbesc ca jurist. Hotărârea Înaltei Curţi cred eu că poate fi atacă sub două aspecte. (…) Dacă hotărârea Colegiului reprezintă un act administrativ, atunci poate fi atacată la instanţa de Contencios administrativ, de cei interesaţi. Dacă hotărârea Colegiului are semnificaţia unei adăugiri la lege, unei modificări a legii în sensul amânării anumitor prevederi sub aspectul intrării în vigoare, deci dacă privim din această perspectivă, atunci am putea să discutăm posibilitatea sau problema ca Înalta Curte să fi intrat în puterea legiuitorului, să spună că s-a substituit legiuitorului – care a adoptat o lege, bună, rea, şi a venit cu o lege şi a zis că paragraful ăsta se aplică de la anul, atunci cineva ar putea să spună, cei care sunt subiecţi de sesizare a Curţii Constituţionale, din care categoric ministrul Justiţiei nu face parte, ar putea spune că este un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte care, prin Colegiul de Conducere, a amânat momentul intrării în vigoare a unui paragraf, a unui articol din lege şi că Înalta Curte nu poate să adopte acte, măsuri de natura celor care intră în competenţa legiuitorului”, a explicat Toader.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.