Institutiile de control abilitate in domeniul alimentatiei publice sunt DSP, DSV, OPC si Directia Agricola. Amploarea pe care a avut-o toxiinfectia alimentara cu Salmonella, generata de consumul de produse de patiserie ale societatii Recopan, si recenta cerere a primului-ministru Adrian Nastase privind indepartarea din functie a conducatorilor de institutii considerati responsabili de cele intamplate pun in discutie eficacitatea si modul in care se coordoneaza organismele cu atributii de control in domeniul producerii si comercializarii de produse alimentare.
O gramada de controlori
O prima observatie care se poate face asupra sistemului de control este numarul mare de institutii implicate. Astfel, o societate comerciala poate fi supusa controlului de inspectori apartinand Inspectiei Sanitare de Stat (fostul SANEPID), aflata in subordinea Directiei de Sanatate Publica, Directiei Sanitar-Veterinare (DSV), Oficiului pentru Protectia Consumatorilor (OPC) si Directiei Agricole.
Trecand in revista atributiile de control in domeniul alimentar, constatam ca, practic, nici una dintre institutii nu are puteri depline pentru a monitoriza producerea, comercializarea si transportul produselor alimentare. Pentru institutiile amintite nu se poate spune ca exista coordonare efectiva si, oricat de multe controale ar face fiecare in parte, nu contureaza premisele unei stari de securitate in domeniul alimentar. De aici se poate trage cu usurinta concluzia ca, dincolo de cat de bine lucreaza fiecare inspector, intregul sistem este bolnav.
Solicitarea premierului privind demiterea sefilor de institutii care au avut tangenta cu cazul Recopan este relevanta pentru situatia in care se afla acest sector, fiind aleasa varianta pompieristica a demiterilor, in defavoarea unei reforme legislative, care sa instituie o reglementare unitara si eficienta.
Atributii incalcite
Sa incepem cu Inspectia Sanitara de Stat (ISS), care exercita controlul in vederea respectarii conditiilor igienico-sanitare in domeniul sanatatii publice si a aplicarii unitare a acestora in cadrul agentilor economici, al autoritatilor si institutiilor publice, precum si in locuinte. Prin urmare, verificarea conditiilor igienico-sanitare pe drumul parcurs de un produs alimentar de la producator pana in magazin nu este decat una dintre multiplele atributii pe care le au inspectorii sanitari de stat.
In structura Directiei Sanitar-Veterinare exista un serviciu care asigura controlul produselor alimentare de origine animala in toate fazele de prelucrare, depozitare, transport si verificare, in vederea prevenirii patrunderii in circuitul alimentar a unor produse contaminate cu germeni transmisibili la om. Medicii veterinari de stat sunt insa singurii care pot dispune distrugerea produselor de origine animala insalubre, fiind solicitati in acest sens ori de cate ori inspectorii ISS, OPC gasesc in cursul controalelor alimente improprii consumului. Directia Agricola are printre alte atributii specifice si supravegherea si controlul agentilor economici care desfasoara activitati in domeniul productiei de marfuri alimentare. Atributii similare au insa si inspectorii OPC, care, la fel ca si imputernicitii Ministerului Agriculturii, pot verifica licentele de fabricatie.
Norme diferite
O alta problema este contradictia dintre normele ISS si DSV in ceea ce priveste conditiile in care se poate comercializa carnea in hala, normele primite de institutiile respective de la ministerele de resort fiind total diferite. Timpul de expunere in aer liber al carnii, temperatura din frigidere sunt diferite la cele doua institutii de control si, fiind diferite, nu pot fi evident respectate amandoua. Exista numeroase cazuri in care aproape toti comerciantii sunt amendati fie de inspectorii DSP, fie de cei ai DSV, din cauza normelor de control total diferite.
Din ceea ce am prezentat pana acum reiese ca activitatea de control al produselor alimentare este impartita intre patru institutii distincte, care se conduc dupa legi diferite, ce contin dispozitii contradictorii si cu o eficienta discutabila. Cum nimeni nu a facut nimic pentru eficientizarea sistemului, a fost nevoie ca peste 500 de oameni sa intre in spital ca sa se puna in discutie perfectionarea acestuia.
Salmonella continua sa bage oamenii in spital
Patru persoane din comuna suceveana Moara, care au participat la hramul bisercii din localitate, au fost internate in Spitalul Judetean Suceava cu toxiinfectii alimentare, iar alte zece persoane care au fost la un parastas in comuna Bunesti au fost internate in Spitalul Judetean Suceava si in Spitalul Municipal Falticeni.
Directorul adjunct al DSP Suceava, Odette Nicolae, a declarat, ieri, ca pe langa persoanele internate in spital, cu forme clinice medii ale bolii, alte sase persoane din Moara si 23 din Bunesti, cu forme clinice usoare ale toxiinfectiei alimentare, sunt tratate la domiciliu. -In ambele focare simptomatologia clinica si perioada de incubatie medie ridica suspiciunea unei salmonelloze-, a mai spus Nicolae.
Directia de Sanatate Publica Suceava a inceput anchete epidemiologice in cele doua localitati, Moara si Bunesti, pentru a stabili cauzele care au provocat imbolnavirile.
Edi Comanac
