Acasă Actualitate „Geambașii” apei geotermale sugrumă lent rezervațiile naturale de la Băile Felix și...

„Geambașii” apei geotermale sugrumă lent rezervațiile naturale de la Băile Felix și 1 Mai

DISTRIBUIȚI

Mai distructivi decât Era glaciară

”Valahia țară bogată, toți fură și nu se gată” zice o mucalită vorbă de duh post-decembristă. O vorbă demonstrată, cu vârf și îndesat, în ultimele două decenii – cei peste 22 de ani „post-revoluționari”- în care de pe meleagurile noastre s-a furat absolut orice: s-a furat averea PCR, a sindicatelor și a UTC, s-au devalizat bănci, s-au furat uzine, s-au furat bani din buzunarele noastre, ale tuturor. Iar undeva, prin Bihor s-a ajuns să se fure chiar și apă. Ce-i drept, nu este vorba chiar de banala apă chioară. Nu, în nici un caz! Acolo, în zona Băilor Felix și 1 Mai, s-a furat, și se fură chiar și în clipa asta, apă geotermală.
Aflate la doar câțiva kilometri distanță una de alta, stațiunile Băile Felix și 1 Mai, celebre în toată lumea pentru miraculoasele efecte tămăduitoare a apelor termale care izvorăsc din subsolul lor, sunt considerate, de foarte multă vreme, „perla îngemănată” a turismului românesc.
Iar blazonul lor, lipit de ele, parcă de o eternitate, este imaginea, de o frumusețe stranie a unei flori ce pare a fi venit dintr-o altă lume. Din lumea plină de magie în care zeii Egiptului antic se nășteau din bobocii unei asemenea flori lacustre. Pe limba lor păsărească, savanții au botezat-o „Nymphaea lotus, varietatea thermalis”. Localnicii le spun acestor frumuseți „drețe”. Noi, profanii, care ajungem acolo doar ca turiști ori ca pacienți veniți să ne curățăm oasele de rugina reumatismelor, cunoaștem această frumusețe heraldică sub un nume mult mai simplu: nuferii termali. Generații la rând, am mers acolo, i-am văzut și i-am admirat, iar ca orice român care se respectă, am și jumulit câțiva, așa.. „ca amintire”. Dar foarte puțini dintre noi am știut că acele flori majestuoase, plus alte ființe care viețuiesc în apele fierbinți de acolo, chiar vin din alte  lumi, ba chiar din alte timpuri. Din punct de vedere strict științific, specia de nufăr de aici a fost identificată și clasificată în evidențele savanților de botanistul P. Kitsibel, încă din anul 1789. ?ê?£i mai puțini dintre noi bănuiesc astăzi că, acolo, în zona Băilor Felix și 1 Mai, la izvoarele pârâului Pețea, există ceea ce specialiștii numesc „un habitat acvatic termal” care a supraviețuit datorită mai multor izvoare geotermale care ies din subsol, pe fundul câtorva lacuri create, de-a lungul timpului prin lărgirea albiei pârâului. De fapt, acolo există o  mică oază tropicală, cu faună și floră specifice unei clime cu mult mai calde decât cea obișnuită în această parte a lumii. Motiv pentru care, încă din anul 1932, zona a fost declarată rezervație naturală. Mai aproape de zilele noastre, în anul 2000 „Rezervația naturală Pârâul Pețea” a fost reconfirmată ca făcând parte din patrimoniul natural al României, cu statutul de „Arie naturală protejată de interes național”. Iar din 2007, cursul superior al Pârâului Pețea, de la izvoarele sale și până la intrarea în Municipiul Oradea, a fost declarat „Sit de importanță comunitară”. De  ce ar fi aceste locuri atât de importante? Pentru că acesta este singurul loc din Europa unde, alături de nufărul termal mai trăiesc încă două vietăți care, chiar dacă nu sunt  niște fiare preistorice fioroase, sunt specii unice, fosile vii venite din negura timpurilor. Este vorba despre melcul de apă caldă al cărui nume științific este „Melanopsis parreyssi” și roșioara termală „Scarandinius racovitzai”, un peștișor care nu trăiește decât aici și a fost botezat astfel în cinstea savantului român Emil Racoviță. Conform opiniei  specialiștilor, în urmă cu câteva milioane de ani, pe vremea când clima era mult mai caldă decât în zilele noastre, nuferii și cele două mici ființe au trăit peste tot. Apoi, în urmă cu câteva zeci de mii de ani, au dispărut în restul Europei, răpuse de frigul cumplit din ultima eră glaciară. Cu o singură excepție:  ochiurile de apă caldă, geotermală din zona Pârâului Pețea. Practic, nuferii, minuscula roșioară și melcul termal trăiesc, de o veșnicie în același loc. Erau acolo în urmă cu sute de mii de ani, martori ai copilăriei timpurii a umanității. Tot acolo erau și atunci când omul de Neanderthal stăpânea o bună parte a Europei, pe vremea în care imenșii mamuți și rinocerii lânoși hălăduiau peste tot. Apoi, rând pe rând au dispărut toți: Neanderthalieni, mamuți, rinoceri. Doar nuferii și cei doi companioni minusculi care-și duceau traiul pe sub frunzele lor, au rămas pe loc, în iazurile alimentate cu apa caldă izvorâtă, fără istov, din inima pământului. De frumusețea nuferilor termali s-au bucura atât oamenii din Paleolitic cât și cei din Neolitic. S-au minunat de ei și strămoșii daci, la fel ca liota de neamuri care au venit după ei. La o primă vedere, Melanopsis nu-i decât un melcușor cu o înfățișare aproape banală. Bineînțeles că nici „Roșioara” lui Racoviță nu are alura vreunui prădător fioros, iar frumusețea de vis a nufărului termal pare a fi ilustrarea vie a ideii de fragilitate. Dar, contrar acestei impresii, toate cele trei specii sunt niște vertabili „Highlanderi” care de zeci de mii de ani, au câștigat absolut toate luptele cu Timpul. Dar asta a fost până acum. Singurii care sunt pe cale să le vină de hac sunt „geambașii geotermali”, cei care fură chiar apa caldă care le-a asigurat multimilenara supra­vie­țuire. Sunt doar niște oameni de afaceri banali care, ahtiați după un câștig imediat, habar nu au că exercită asupra acelor locuri un efect cu mult mai distructiv decât l-a avut chiar Era Glaciară însăși.

De dragul apei calde

Localnicii au descoperit efectul terapeutic al apelor geotermale din zona Pârâului Pețea cu foarte mult timp în urmă. Treptat, aici s-a dezvoltat, pas cu pas o stațiune balneară celebră. Primele foraje sistematice pentru extracția și exploatarea acelor ape miraculoase s-au făcut prin anii 1885-1886. Dar observațiile făcute pe teren de specialiști au dovedit existența unei legături strânse între sursa de apă termală pompată în bazinele  stațiunilor Băile Felix și 1 Mai și sursa izvoarelor care alimentează micile lacuri cu nuferi. De fapt, situația de acolo este deosebit de complexă. Apele termale, atât cele care alimentează bazinele stațiunilor balneare cât care complectează lacurile cu nuferi provin dintr-un zăcământ de ape termale de adâncime medie. Mult sub el, și la o oarecare distanță există un alt zăcământ termal care se întinde până aproape de Oradea.
Cele două stațiuni, atât Băile 1 Mai cât și Felix, au funcționat foarte bine chiar și pe vremea regimului comunist. Regim care, oricât ni s-ar părea acum de ciudat, nu a neglijat nici lacurile cu nuferi pe care le-au protejat și le-a și popularizat ca pe o atracție în plus pentru cei veniți acolo să-și vadă de sănătate. Apoi, imediat după 1990, atât Felix cât și 1 Mai au intrat în „caruselul” haotic al economiei zise „de piață”. În afara hotelurilor rămase acolo de pe vremea lui Ceaușescu, zona a fost luată cu asalt de tot soiul de întreprinzători, mai mari sau mai mărunței. Iar în ultimii 20 de ani în toată zona au răsărit, precum ciupercile după ploaie, hoteluri particulare, saloane terapeutice, SPA-uri, pensiuni și tot soiul de alte locuri de agrement. Dar și viloaie de neam prost ridicate  de  tot soiul de afaceriști anonimi, îmbogățiți peste noapte.

Sub custodia unui muzeu

Rămasă în continuare pe lista zonelor protejate, ba chiar avansată la rangul de rezervație de interes european, Lacul cu nuferi (zis și Ochiul Mare) din Rezervația Naturală Pârâul Pețea, este acum arie naturală protejată, inclusă integral în situl Natura 2000 sub indicativul ROSCI0098- Lacul Pețea. Oficial, cei care-i poartă de grijă sunt specialiștii de la Muzeul Țării „Crișurilor” care este custodele oficial al rezervației. Primele semne ale dezastrului au apărut în ultima lună a anului trecut când, în perioada 7-30 decembrie 2011, specialiști însărcinați cu monitorizarea strictă a modului în care evoluează situația din zonă au constatat existența unor fluctuații majore de debit al apei geotermale, cu scăderi alarmante ale nivelului și temperaturii apei din Lacul cu nuferi (Ochiul Mare) din Rezervația Naturală Pârâul Pețea. Ceva mai târziu, în zilele de 19 și 27 decembrie,  determinările realizate cu ajutorul unei firme specializate în cercetări geofizice și măsurători de termometrie au demonstrat că „lacul nu mai are aport de apă geotermală” sau, altfel spus, izvoarele de pe fundul lacului au „secat„ și nu mai aduc la suprafață apa caldă fără de care nuferii termali, „roșioara” lui Racoviță și melcul „Melanopsis” nu mai au cum să supraviețuiască. Sau după cum spun specialiștii Muzeului Țării „Crișurilor”: „Temperatura apei a fost de 10-11 grade Celsius, situație în care fauna și flora endemică termofilă din lac erau în pericol de dispariție.”
În plus, tot ceea ce au mai putut ei să facă a fost să asigure, începând din 29 decembrie, „pomparea de apă geotermală, de la un foraj din apropiere, în zona izvoarelor sublacustre, din Ochiul Mare”. În același timp, ei au capturat câteva zeci dintre peștișorii și melcii specifici acestei zone, pe care i-au adăpostit temporar în acvariile muzeului. Radu Huza, specialistul în științe naturale al muzeului ne-a explicat că aceasta este doar o măsură tranzitorie de protejare a acestor „fosile vii”, menită să le ferească de extincția totală în cazul în care măsurile de protecție se vor dovedi insuficiente. În paralel, specialiștii muzeului au întocmit un raport deosebit de complex, în cuprinsul căruia situația din această rezervație naturală a fost analizată sub toate aspectele. Iar una dintre cele mai dramatice concluzii a fost că: „După anul 1990, monitorizarea exploatării apei geotermale a scăpat total de sub control, realizându-se, după estimările noastre, peste 100 de foraje ilegale pentru a deservi unele dintre vilele și pensiunile cu piscine construite în stațiunile Băile 1 Mai și Băile Felix. Aceste foraje ilegale influențează atât exploatarea zăcământului de către concesionar, cât și funcționarea ecosistemului termal din aria naturală protejată”. Cine sunt cei care au făcut acele foraje ilegale, și mai ales care au fost „protectorii” lor din umbră care le-au înlesnit să exploateze în acest mod sălbatic o rezervație naturală de interes european? Greu de spus acum, după două decenii de jaf. Este clar că toți acești întreprinzători „de japcă” au avut protectori din lumea politică. Sau cum ne-a spus  unul dintre specialiștii muzeului „protectorii lor provin din toate partidele care s-au perindat la putere din 1990 încoace. Toate partidele, fără nici o excepție.”
Așadar este vorba despre sute de foraje ilegale, executate de „geambașii geotermali” din Bihor. Acum, când rezervația se află în pragul unui adevărat dezastru specialiștii consideră că singura ei salvare mai poate veni  din aplicarea strictă a legislației existente, în paralel cu identificarea și sancționarea celor ce au executat foraje fără permis sau licență, în conformitate cu Legea minelor nr. 85 din 18 martie 2003. Ei susțin că ”În această situație, pentru identificarea forajelor ilegale Agenția Națională pentru Resurse Minerale, cea abilitată conform Legii nr. 85/2003, art.59, alin.1, trebuie să solicite sprijin și date de la Administrația Bazinală de Apă Crișuri Garda Națională de Mediu și, dacă va fi necesar, chiar și de la DNA, Parchet și S.R.I”.

Vasile Surcel

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.