Romania este una dintre tarile in care procesul de aderare este periclitat din cauza coruptiei. Acest lucru reiese clar si din raportul Comisiei Europene, in care se manifesta profunda ingrijorare fata de incapacitatea Romaniei de a combate acest fenomen. Pentru noi este cu atat mai greu de neinteles, cu cat, de 11 ani, platim din propriile buzunare intretinerea unui imens aparat anticoruptie.
O privire sumara asupra institutilor care sunt abilitate, cel putin teoretic, sa combata fenomenul amintit iti da pur si simplu fiori, pentru ca iti lasa impresia ca banii publici se cheltuiesc in zadar.
In lupta cu coruptia sunt angrenate nu mai putin de trei ministere (Justitia, Internele, Ministerul Public), la care se adauga si Corpul de Control al primului-ministru, unde functioneaza cinci directii specializate sa stavileasca fenomenul. Si la ministerele enumerate mai sus se intalneste o situatie similara: o groaza de directii si comisii.
Ce au facut aceste comisii si directii specializate pentru combaterea coruptiei, se stie. Daca luam in calcul numai dosarele privatizarilor dubioase din ultimii ani, pe care s-a asternut, deja, praful, avem o dimensiune clara a -eficientei- organismelor abilitate sa combata coruptia.
Premierul Nastase i-a chemat, ieri, la raport pe sefii unora dintre institutiile mentionate, pentru a le prezenta cum este reflectata munca lor. Care munca?
In raportul de tara al Uniunii Europene pentru Romania, unul dintre capitolele cele mai infierate este cel dedicat coruptiei. Colateral, se adauga lipsa de progres in reforma administratiei publice si se subliniaza necesitatea de a garanta independenta sistemului juridic. Pentru noi, cele prezentate in raport nu reprezinta o noutate. Problema este ca cei din UE nu au putut fi pacaliti, fapt care implica repercusiuni grave asupra procesului de integrare. Macar pentru procesul de aderare, guvernantii ar trebui sa depaseasca stadiul -actiunilor- declarative sau de imagine si sa analizeze in profunzime problemele ridicate, in acest sens, de raportul UE. Mai ales ca, in lupta impotriva coruptiei, statul roman a creat un imens aparat, care, timp de 11 ani, nu a reusit sa limiteze cat de cat acest flagel, astfel incat tonul Uniunii sa nu fi fost atat de dur. A venit timpul ca acei indrituiti sa ia taurul de coarne si sa faca ceva ca acest aparat sa devina functional, chiar daca ar fi nevoie de unele scarificii politice. Prezentand, in linii generale, dimensiunea acestui aparat, se va realiza poate si faptul ca el implica cheltuirea unor fonduri imense din banul public.
Ministerul Public indosariaza, dar nu finalizeaza
Despre Parchet s-a impamantenit ideea ca este o institutie care finalizeaza doarele coruptiei in functie de -greutatea- numelor care sunt prinse in rechizitorii. Ca este sau nu asa, cert este ca aceasta institutie are o sectie creata special pentru lupta impotriva coruptiei:
– Sectia de combatere a coruptiei si a criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema.
Este o structura specializata in acest domeniu la nivel national, care ar trebui sa coordoneze si sa controleze activitatea structurilor teritoriale specializate in acest domeniu, infiintate prin Legea nr. 78/2000, respectiv servicii in cadrul Parchetelor de pe langa Curtile de Apel si birouri in cadrul Parchetelor de pe langa tribunale. Legea prevede obligatia organelor care au competente legale in descoperirea si urmarirea acestor infractiuni de a delega, pe timp de un an, la cererea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, numarul necesar de persoane specializate in acest domeniu, pentru a indeplini sub directa conducere, supravegherea si controlul nemijlocit al procurorilor din structurile specializate actele procesuale conferite de lege. Aceste prevederi au fost transpuse in practica prin constituirea de echipe mixte, in baza protocoalelor semnate cu Ministerul de Interne si Ministerul Finantelor Publice, din acestea facand parte ofiteri de politie si specialisti in domeniile financiar, bancar si vamal.
Funia spanzuratului in casa Internelor
Acest minister ar trebui sa reprezinte un avanpost in lupta impotriva coruptiei. Din nefericire, pana in momentul de fata nu s-a lamurit daca, in interiorul acestui sistem, coruptia a fost stavilita macar intr-un procent care sa creeze premise pentru viitor. Cert este ca in cadrul MI exista doua directii, cu birouri in toate judetele, care ar fi trebuit sa isi aduca un aport consistent pentru starpirea acestui flagel.
– Directia Politiei Economico-Financiare se afla in structura IGP, in cadrul careia exista un alt serviciu specializat de combatere a coruptiei. De asemenea, la nivelul inspectoratelor judetene de Politie functioneaza Servicii ale Politiei Economico-Financiare, in cadrul carora exista birouri de combatere a coruptiei.
– Directia Generala de Informatii si Protectie Interna are atributii de prevenire si combatere a coruptiei in randul cadrelor ministerului.
Nu credem ca are vreun rost sa comentam eficienta acestor structuri din cadrul MI, specializate in combaterea coruptiei, atat timp cat nu a fost inchis capitolul -Coruptia din cadrul Ministerului de Interne-.
Justitia dovedeste coruptia
Este vorba despre un alt minister care se confrunta cu coruptia din propria-i ograda, numerosi angajati folosindu-se cel putin dubios de prerogativele conferite. Si aici exista doua structuri care au rol de combatere a coruptiei:
– Directia pentru Relatia cu Ministerul Public si de Prevenire a Criminalitatii si a Coruptiei
Este o directie care ar trebui sa asigure legatura functionala cu Ministerul Public privind activitatea de urmarire penala a parchetelor de pe langa instantele judecatoresti, precum si coordonarea actiunilor de prevenire a criminalitatii.
– Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie
Acest serviciu ar trebui sa actioneze eficient, in directia cunoasterii si prevenirii fenomenului coruptiei, cu prioritate din sistemul penitenciarelor, dar si care se refera la acte de corupere, a unor persoane din domeniile: administratie de stat, justitie, parchet, medici apartinand IML etc. Semnificativ este cazul de la Penitenciarul Gherla, in care un ofiter din aceasta structura este judecat pentru luare de mita…
Cinci directii anticoruptie la Guvern
Este si va fi intotdeauna un organism supus banuielii de subordonare politica. Prin Decizia primului-ministru nr. 265 din 3 mai 2001, au fost stabilite atributiile si organizarea interna a Corpului de Control a Primului-Ministru. Corpul de Control este structurat in cinci directii:
– Directia control, privatizare- postprivatizare si aplicare a mecanismelor economiei de piata;
– Directia control al faptelor de coruptie si criminalitate organizata;
– Directia control al modului de contractare si utilizare a fondurilor si creditelor internationale acordate Romaniei;
– Directia control ministere si alte institutii din subordinea Guvernului;
– Directia control institutii si persoane cu regim jurisdictional special.
Activitatea Corpului de Control este coordonata de un secretar de stat ce are in subordine un director general care indruma activitatea directiilor.
