Ceea ce ziarul nostru avertiza in nenumarate randuri este semnalat si de Institutul pentru Societate Deschisa in raportul sau de monitorizare a procesului de integrare in Uniunea Europeana: recursul in anulare, introdus la Curtea Suprema de Justitie la initiativa precurorului general sau la cererea ministrului justitiei, este de natura sa puna in pericol independenta Justitiei.
Exemplu: cazul Miron Cosma
Folosirea cailor extraordinare de atac impotriva unor hotarari definitive sau amenintarea cu folosirea unor astfel de cai reprezinta, de multe ori, o imixtiune in treburile Justitiei.
De exemplu, in cazul celor doi generali condamnati de Curtea Suprema de Justitie pentru implicarea lor in evenimentele de la Timisoara din 1989, procurorul general a suspendat punerea in executare a sentintei in asteptarea recursului in anulare. In martie 2001, un senator a cerut ca hotararea definitiva impotriva lui Miron Cozma, judecat pentru evenimentele din 1991, sa fie atacata cu recurs in anulare, sustinand ca liderului sindicatelor miniere a fost condamnat pe motive politice.
In raportul ISD se invoca faptul ca -desi recursurile in anulare nu reprezinta, din punct de vedere tehnic, un refuz de punere in executare a hotararilor judecatoresti sau o ingerinta in competentele instantelor, exercitarea acestor cai extraordinare de atac in sistemul actual – mai ales daca sunt insotite de o infierare publica de catre un politician sau membru de marca al Executivului a unei sentinte definitive pronuntate anterior – in mod inevitabil supune Curtea Suprema unei presiuni excesive-.
Posibilitatea Puterii executive de a decide ce dosare urmeaza a fi inaintate Curtii Supreme de Justitie poate pune in pericol independenta judecatorilor in procesul de luare a deciziilor, tinand cont de traditia instantelor de a manifesta supunere maxima fata de Ministerul Justitie, de faptul ca judecatorii continua sa depinda indirect de minister in ceea ce priveste investirea si reinvestirea in functie, precum si de potentialul interventiilor Executivului pe motive politice prin exercitarea recursului in anulare.
Insa, in loc de a limita posibilitatile de introducere a recursului in anulare, Guvernul a marit numarul motivelor ce pot fi invocate de catre procurorul general pentru recurgerea la aceasta cale extraordinara de atac impotriva unor hotarari irevocabile in cauze civile, dubland intervalul de timp in care se poate introduce recursul in anulare, prin Ordonanta nr. 59/2001.
