Tudorel Toader a anunțat că îi va propune premierului Viorica Dăncilă o ordonanță de urgență prin care toate deciziile date de completurile de 5 judecători de la Înalta Curte începând cu anul 2104 vor putea fi anulate. Cea mai cunoscută dintre condamnările definitive ale judecătorilor supremi este cea din 2016 de doi ani cu suspendare a lui Liviu Dragnea în dosarul Referendumul.
„Referitor la proiectul de OUG pe care a anunțat ministrul Toader că îl pregătește ca urmare a deciziei CCR privind completele de 5 de la ICCJ,
se pune problema dacă printr-o nouă lege poate fi creată o cale de atac extraordinară pentru a fi redeschise cauzele definitiv soluționate ca să se aplice aceasta decizie a CCR.
Iată care este opinia mea: Pentru că hotărârile definitive ale instanțelor judecătorești au autoritate de lucru judecat (ele stabilesc o ordine juridică care nu mai poate fi răsturnată) și pentru că deciziie CCR se aplică pentru viitor (art. 147 din Constituția României), rezultă că un caz încheiat definitiv la data apariției deciziei CCR nu ar putea fi redeschis pentru a se aplica acea decizie.
În sprijinul opiniei mele indic trei decizii ale CCR:
– „Nici o cale de atac nouă nu poate rezulta dintr-o lege posterioară” (Dec. CCR 9/1999, pag. 3, la https://goo.gl/4NRZrb).
– „În privinţa cauzelor care nu se află pe rolul instanţelor judecătoreşti la momentul publicării deciziei de admitere a Curţii, fiind vorba despre un raport juridic epuizat, partea nu mai poate solicita aplicarea deciziei de admitere, întrucât decizia de admitere a Curţii nu poate constitui temei legal pentru o acţiune în justiţie, în caz contrar consecinţa fiind extinderea efectelor deciziei Curţii pentru trecut” (Dec. CCR 404/2016 parag. 28,la https://goo.gl/strDZi);
– „Nimic nu împiedică legiuitorul să augmenteze/ elimine unele
motive în temeiul cărora se poate promova o cale de atac extraordinară, cu condiţia să nu submineze securitatea juridică şi ordinea publică; însă, o asemenea reglementare, din punct de vedere al aplicării sale în timp, poate viza numai procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, nu şi cele care au fost finalizate prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive” (Dec. CCR 377/2017, parag. 86, la https://goo.gl/WeFSBi).
Ceea ce am spus mai sus ar trebui să fie valabil atât cu privire la Decizia CCR vizând completele de 5 de la ICCJ (ai căror membri nu au fost trași toți la sorți), cât și cu privire la Decizia CCR privind protocoalele SRI-MP (care ar fi intrat în aria de competență a legislativului). Desigur, CCR însăși își poate schimba practica. Ceea ce ar înseamna că principiul securității juridice, esențial pentru ordinea de drept și care definește, până la urmă, statul de drept, este doar un concept teoretic.
Cu alte cuvinte: cât timp CCR își păstrează practica, OUG pregătită de Guvern pare a fi neconstituțională. Desigur, dacă dezbaterile noastre sunt inutile pentru ministru și Guvernul va adopta OUG, ea va trebui aplicată de îndată. Însă nu mă îndoiesc că primul judecător care va avea o astfel de cauză va sesiza CCR.” a explicat judecătorul Cristi Dănileț pe contul său de Facebook.
….e foarte greu, imposibil ,ca un ROSU,…. sa accepte o judecata ,…..”ce lumea civilizata o considera CORECTA”….numai bine ….
Cristian Diaconescu a spus o chestie f interesanta: ca sentintele definitive date de completele de 5, considerate ilegale, [nulitate absoluta, deci poate fi invocata oricand] se vor desfiinta de drept. Nu- i nevoie de oug pentru vreo repunere in termen. Practic se vor rejudeca toate cauzele din nou in recurs, pe noi completuri de 5, fara sa fie nevoie de revizuiri sau contestatii in anulare. La multe dosare se va constata prescriptia, la multe dezincriminarea abuzului in serviciu si la multe se vor anula interceptarile facute de SRI etc……
Domnul Dragnea sa citeasca articolul 147 din Constitutia Romana unde se stipuleaza ca legiutorul este instanta prin care condamna fapta incriminata in Dosarul Referendumului.
Domnul Dragnea trebuie sa citeasca Decizia 9/1999 a Curtii Constitutionale acolo spune clar ca cei condamnati de Curtea Suprema nu poate sa fie premier.
Ați zice că judecătotii de la CCR au început să manifeste „partizanate” politice, „împărțind decizii favorabile” formațiunilor politice și celor care i-au propus, celelalte formațiuni politice având mai puține succese la contestațiile depuse ? Opinați că ar fi o formă „protocolară”, ce amintește de protocoae declarate neconstituționale, de a da câștig de cauză unora care i-au propus și susținut ?
,,(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.”
Apreciați că judecătorii CCR ar trebui desemnați prin alegeri libere , pentru a preveni forme de servilism politic și de exercitare a autorității CCR în favoarea unor grupuri de interese ?
Opinați că ar trebui realizat un studiu referitor la formațiunile politice ce au obținut câștig de la CCR pentru contestațiile formulate , ca număr și pondre, și modul de desemnare al judecătorilor la CCR ?
Domnule, legea penală mai favorabilă poate fi și retroactivă. Întrebarea care se pune zilele acestea este de ce acum, și de ce nu și în civil, adm, com etc. să nu se anuleze decizii pronunțate ilegal (de pildă, nu în ședință publică, fapt 7șor de demonstrat pentru poate peste 90% din cazuri)
Domnule, ești pe lângă subiect și repeți niște inepții aruncate pe la tv și în mediul on line, de diverși sclavi. Citește și înțelege art. 5 din Codul penal și art. 13 din Codul de procedură penală. Desfășurarea procesului penal, în toate fazele, inclusiv căi de atac, este reglementată de legea procesual penală, care nu prevede principiul aplicării legii mai favorabile, că în cazul legii penale.
„Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită și aplicată în afara limitelor generale ale acesteia.” Un pic mai înainte de art. 5
Limită înțeleg așadar că înseamnă întreg cadrul de constatare, aplicare (individualizare plus urmărire în timp a executării). Dar nici nu trebuia să scrie în vreo lege așa ceva. Ceea ce ar putea scrie în legi ar fi, de pildă, ca absolvenții de drept să știe ca pe apă câte o carte din fiecare cod.
Vad aici cunoscatori ai legi mai baieti intrebarea e daca oameni astia au comis. Fapte penale sau nu.
Restul cum au fost prinsi sau cati magistrati iau judecat nu ii absolva de fapta penala asa este in lumea spre care tindem