„Leneșul la toate zice că nu poate“
Din instanța care ar trebui să se ocupe cu partea de moralitate a actului de justiție, CSM-ul a devenit treptat o instituție care se bâlbâie după cum bate vântul intereselor și a noilor conduceri. De obicei a intereselor financiare în care judecătorii sunt tot mai „chinuiți” de factorul politic care nu înțelege niciodată travaliul șpăgilor primite de mulți magistrați corupți. În ciuda faptului că aproape în fiecare zi mai este descoperit câte un magistrat corupt, mulți chiar de la instanța supremă (Înalta Curte de Casație și Justiție -n.red.), aceștia devin în accepțiunea unor membri ai CSM niște victime ale sistemului politic. Care nu din ticăloșie, ci din cauza volumului mare de muncă și a salariilor „mici” pe care le primesc. În ciuda faptului că cele mai importante dosare de politică externă a României sunt blocate de corupția endemică din România, fenomen la care judecătorii și procurorii contribuie din plin, mai nou aceștia nu își pot exercita meseria din cauza unui volum mare de muncă și de faptul că trebuie „să facă eforturi intelectuale suplimentare”. Cel puțin așa susține într-un editorial postat pe portalul contributors.ro Cristi Dănileț, membru al CSM, cel care mergea la ambasada SUA să „ciripească” din arhivele SIPA ca ultimul turnător de pe vremea Securității, conform dezvăluirilor Wikileaks. Acesta vine cu o teză de victimizare în care afirmă că Ministerul Justiției, extrem de politizat, pune la muncă judecătorii și că trecerea la noile coduri este practic imposibilă. În special din lipsă de bani. Poate și bugetul anual de 80 de milioane de lei (circa 20 de milioane de euro) este unul mic în viziunea sa. Mai mult, poziția CSM s-a schimbat la 180 de grade în ultimul an. În martie 2011, fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horațius Dumbravă, a declarat că sunt semnale potrivit cărora în a două jumătate a anului viitor vor intra în vigoare Codul de procedură civilă (1 iunie 2012), respectiv Codul Penal și Codul de Procedură penală (1 septembrie). Declarația a fost făcută cu ocazia deschiderii anului de formare 2011-2012, la Institutul Național al Magistraturii (INM). În luna ianuarie a lui 2012, părerea lui Dumbravă și a lui Dănileț s-a întors fix pe dos. La finele lunii ianuarie, patru membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Horațiu Dumbravă, Alexandru Șerban, Adrian Neacșu și Cristi Danileț au formulat un punct de vedere cu privire la Proiectul Ministerului Justiței de implementare a celor trei Coduri Esențiale pregătite: Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală și Codul penal, pe care l-au înaintat Plenului CSM. În concluzie, atunci când cei patru au fost la conducerea CSM, adoptarea codurilor era o procedură perfectă și necesară, dar acum când ei sunt simpli membrii nu mai este una bună, ci una care trebuie finanțată suplimentar pentru a nu forța intelectual magistrații. Sau pentru a nu le jigni buzunarele.
Patetismele lui Dănileț
În materialul publicat pe site-ul citat, acesta identifică o serie de motive pentru care noile coduri nu pot intra în vigoare, conform studiilor de impact făcute, neluând în calcul presiunile exterioare care se pun de atâția ani pe România și semnalele Bruxelles-ului în lupta anticorupție sau opinia publică sătulă să vadă corupție la fiecare colț. Important ar fi, în viziunea „ciripitorului” Dănileț, numai buzunarul magistraților și mintea care trebuie să fie odihnită. În expunerea sa de motive, complet personală și mai puțin demonstrabilă în practică, el susține că „în primii doi ani sistemul va fi supus unei presiuni majorate, ceea ce presupune o satisfacere certă a necesarului uman și financiar mai ales în acești doi ani. Aceasta cu atât mai mult cu cât magistrații se vor confrunta în acești doi ani cu aplicarea simultană a codurilor vechi și a celor noi, ceea ce presupune un efort intelectual suplimentar al aceluiași personal. Toate în condițiile unei creșteri de la an la an al numărului de dosare înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești”. El mai deplânge programul încărcat al magistraților și cere aplicarea lor în toamnă, și nu la vară. „De aceea, este nevoie de o suplimentare de 475 posturi de judecători (394 chiar din primul an de aplicare a noilor coduri) și 91 posturi de procurori (67 chiar din primul an), după cum urmează: la Judecătorii și parchetele aferente va fi nevoie de încă 264 de judecători, respectiv de 80 procurori; la Tribunale și parchetele aferente va fi nevoie de încă 85 de judecători, respectiv de 6 procurori; la Curțile de Apel și parchetele aferente va fi nevoie de încă 54 de judecători, respectiv 5 procurori; iar la ICCJ este nevoie de încă 72 de judecători”, mai scrie Danileț. El mai spune că ÎCCJ este nevoie de încă 72 de judecători, cu nevoie de noi judecători încă din primul an a aplicării noilor coduri. În tezele sale, pe lângă lipsa de personal, el mai vorbește și de numărul redus al sălilor de judecată sau de echipament IT învechit. Dar mai ales de faptul că noile coduri „presupun un efort intelectual suplimentar al aceluiași personal”. Un chin extrem pe care agenții economici sunt obligați să-l suporte în fiecare zi fără să se poată plânge. Nu mai puțin de 72 de modificări a suferit Codul fiscal, precum și alte câteva mii de modificări ale normelor de aplicate în ultimii opt ani de zile (2004-2012). Dar cel mai probabil, Dănileț nu a stat să se gândească și la administratorii de firme care sunt în pericol ca la fiecare schimbare să ajungă la pușcărie din cauza modificărilor frecvente și extrem de alambicate cu care trebuie să fie la curent în fiecare zi. Sau poate spăgile de 300.000 de euro de euro pe care procurorii Bălășescu și Betelie le luau de la tot felul de interlopi și vrăjitoare erau compensații pentru corvoada „efortului intelectual”. Sau poate pentru faptul că echipamentul IT din biroul său era uzat moral. Poate doamna judecător de la ÎCCJ, Maria David, cerea 200.000 de euro șpagă pentru a pune o vorbă bună din cauza extenuării intelectuale. Sau poate judecătoarea Gabriela Bârsan, de la aceeași ÎCCJ, care se plimba pe banii unor spălători de bani pe la Dubai, o făcea pentru faptul că trebuia să se relaxeze după multele ore petrecute în sălile de judecată. În loc să fie preocupați de eradicarea corupției și stabilirea unor norme actualizate pentru actul de justiție, membrii CSM se preocupă de probleme mult mai importante cum ar fi echipamentul IT și „efortul intelectual”.
„Ore furate” din programul de turnat
Probabil mai multă muncă le-ar afecta programul unor oameni care Dănileț care nu ar mai putea merge la vreo ambasada pentru a turna detalii din arhiva SIPA (desființat în 2006) despre viața personală a unor magistrați. În aceste arhive se regăseau detalii despre "relațiile sexuale ilicite" ale magistraților sau fișe medicale ale unor judecătoare care făcuseră avorturi iar Dănileț a avut acces la aceste informații în calitatea sa de consilier al ministrului de pe atunci Monica Macovei și membru al comisiei de inventariere a arhivei serviciului. „Danileț le-a spus consilierilor politici că SIPA (…) avea scopul de a spiona viețile private ale judecătorilor, procurorilor, oficialilor din instanțe și chiar ale cetățenilor de rând. El le-a văzut dosarele care conțineau detalii despre relații sexuale ilicite ale unor judecători și procurori, chiar dosare medicale despre ce judecătoare au făcut avorturi (…).(Notă: Danileț a divulgat că deși dosarele de dinainte de 2001 au fost distruse, Ministerul Justiției a păstrat dosarele din 2001-2005, în două încăperi mici, accesibile ministrului de justiție. Sfârșit de notă)", se arată în pasajul din telegrama Ambasadei SUA publicat de Hotnews.ro.
Nicolae Bucur
