Justitia legalizeaza aranjamentele mafiote de la Dolj

Sindicalistii de la Sucursala Peco Dolj sunt revoltati de sentintele pronuntate de cativa slujitori ai justitiei romanesti in urma carora statul a fost pagubit din plin, iar afaceristii controversati au prosperat ca-n basme. Ca atare, mai multe sesizari ale sindicalistilor au ajuns pe masa ministrului justitiei, Rodica Stanoiu, dar si a procurorului general al Romaniei, Joita Tanase, in care sunt prezentate negru pe alb -performantele- de exceptie a acestor artizani in roba.

Jocul creantelor paguboase

Prin Sentinta Civila nr. 1.860/COM/7.11.2002 a Tribunalului Valcea, Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ, pronuntata de Stefoane Eugenia, precum si prin Decizia nr. 245/R/C/24.02.2003 a Curtii de Apel Pitesti, Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ, statul a fost prejudiciat prin Sucursala PECO Dolj cu circa sase miliarde de lei. Suma trebuie achitata firmei S.C. -Mimitel Com- S.R.L. Craiova, administrata de Mitel Munteanu. Cum s-a ajuns in aceasta situatie? In anul 2000, S.C. -Mimitel Com- S.R.L. Craiova, prin oferta facuta Sucursalei PECO Dolj, isi exprima vointa de a vinde acesteia o statie Peco existenta in Cetatea Baniei. Prin oferta, Mitel Munteanu este de acord ca o parte din pretul care v-a fi stabilit prin evaluare, efectuata de experti autorizati, sa fie achitata prin preluare de creante, in valoare de circa doua miliarde de lei.

Dupa obtinerea aprobarilor necesare din partea S.N.P. Petrom S.A., s-a procedat la incheierea contractului de vanzare-cumparare cu cesiune de creante. S-a stabilit cumpararea de catre Sucursala Peco Dolj a statiei Peco la valoarea de circa 8,9 miliarde lei, inclusiv TVA, cu achitarea a aproximativ 6,7 miliarde in bani si produse petroliere, iar pentru diferenta de 2,2 miliarde lei firma craioveana se obliga sa preia creante ale unitatii. Creantele au fost selectate de firma -Mimitel Com- S.R.L. si nominalizate intr-un act aditional la contractul de baza semnat chiar de patronul firmei. Insa, surprinzator, desi Mitel Munteanu Gigel si-a dat acordul liber consimtit, atat prin oferta, prin contract si prin actul aditional anexat la acesta, de preluare a unor creante in valoare de 2,3 miliarde de lei, acesta cheama in judecata Sucursala Peco Dolj, pentru a se constata nulitatea absoluta partiala a contractului de vanzare-cumparare cu cesiune de creante invocand cauza ilicita.

Sucursala Peco Dolj, pagubita cu ajutorul instantelor de la Valcea si Pitesti

Tribunalul Valcea admite cererea formulata de S.C. -Mimitel Com- SRL, iar, culmea, Curtea de Apel Pitesti respinge recursul formulat de Sucursala Peco Dolj, obligand-o pe aceasta din urma la plata sumei de sase miliarde de lei (creante anulate de 2,3 miliarde de lei, diferenta fiind reprezentata de reactualizarea sumei de 2,3 miliarde, dobanzi etc).

Obligarea la plata a Sucursalei Peco Dolj reprezinta o paguba adusa bugetului de stat, deoarece cele doua instante investite cu judecarea corecta a cauzei, in mod abuziv si nelegal, inlatura probe evidente, modifica si invoca texte de lege fara a arata articole sau paragrafe care au fost incalcate.

Astfel, instanta arata eronat ca -nu s-a facut dovada predarii efective a inscrisurilor ce atesta creantele cedate-, deoarece, la dosarul cauzei,l inca din anul 2002 – Tribunalul Dolj dosar 389/2001 -, exista depuse chiar de reclamant copiile facturilor debitorilor care au facut obiectul cesiunii. De altfel, instanta recunoaste ca reclamantul a fost, de la inceput, in posesia facturilor care, in acest caz, fac dovada inscrisurilor efectiv predate, aratand -facturile depuse de reclamant la dosar ce reprezinta copii -informe- – o denomionatiune absolut nelegala, deoarece ele sunt copii ale facturilor originale ce se aflau in posesia debitorilor, -in posesia carora acesta a intrat in urma demersurilor proprii-.

Abuziv si nelegal, aceeasi instanta arata in continuare ca nu are nici o relevanta faptul ca din -evidentele contabile ale paratei au fost scoase creante identificate prin factura si valoare conform Notelor Contabile nr. 2.756/31.07.2000, daca nu exista nici un document din care sa rezulte predarea-primirea efectiva intre cedent si cesionar a titlurilor de creanta, inlaturand nelegal si abuziv, din nou, o proba cu documente.

Ca o prima consecinta a celor aratate mai sus, instanta considera ca incheierea contractului a urmarit sustragerea de la plata unei parti din pretul convenit desi, asa cum rezulta clar din contract, Sucursala PECO Dolj a respectat clauzele contactului. Instantele care au instrumentat acest caz au inventat metoda respingerii prin admitere, aratand ca nu s-a facut dovada predarii efective a inscrisurilor ce atesta creantele cedate, dar mai departe aceeasi instanta mentioneaza ca la dosar se gasesc facturile depuse de reclamant.

Protectie inalta pentru pagubirea statului

Sindicalistii solicita justitiei verificarea intregii activitati a firmelor -Mimitel Com- S.R.L. Craiova si ale familiei acestuia pentru evaziune fiscala ce depaseste cu mult suma de cinci miliarde lei, mai ales in ceea ce priveste sustragerea de la plata TVA si impozitului pe profit.

Analiza modului fraudulos prin care Mitel Munteanu a fost obtinut un credit de la BCR Sucursala Dolj de 1,9 miliarde de lei, ce va fi restituit din suma de sase miliarde lei, precum si a modalitatii de insusire a importante cantitati de carburanti de la Rafinaria Onesti, neachitate si garantate cu statia pentru desfacerea produselor petroliere din zona Romanesti, vor trebui verificate de organele abilitate ale statului.

Cine este de fapt Mitel Munteanu si care sunt cei care-l ajuta sa prospere pe spatele statului? In primul rand, trebuie precizat ca avocatul sau – Gheorghe Albu – este si presedintele Camerei de Comert Dolj, fiind totodata si membru al clubului Rotary, impreuna cu Eugenia Stefoane, de la Trbunalul Valcea. Pentru eforturile depuse in apararea lui Mitel Munteanu, Gh. Albu a primit un onorariu de 500 milioane de lei. De asemenea, printre sustinatorii firmei -Mimitel Com- Craiova se numara si doi procurori din Cetatea Baniei, plus un ofiter superior de la politia municipiului resedinta de judet.