Introducerea studierii educației religioase în școlile publice din România reprezintă un proces de departe prea puțin cercetat. Prin urmare, o mare parte dintre detaliile sale au rămas multă vreme puțin cunoscute. Dacă majoritatea perceptelor religioase tratate în cadrul manualelor pentru ciclul primar, la toate confesiunile, se fac în cheie pozitivă, există totuși excepții semnificative.
Până acum s-au înregistrat plângeri privind accesul la educație religioasă al cultelor minoritare, discriminări în privința selecției cadrelor, configurării catedrelor, titularizării pe posturi. O concluzie explicită se desprinde: Biserica Ortodoxă Română este de departe favorizată în competiția cu alte culte în privința ocupării funcției de inspector de religie, aproape toți inspectorii de religie de la nivelul țării fiind de confesiune ortodoxă.
În fine, părinți și elevi deopotrivă s-au plâns despre conținutul educației religioase pe care au definit-o ca fiind în multe cazuri opusă spiritului ecumenic, bazată pe îndoctrinare și catehizare, predând cunoștințe modeste, adesea distorsionate, despre marile religii ale lumii sau religiile din România. Este evident că, după o experimentare de aproape două decenii a educației religioase confesionale în școlile românești, un bilanț ar fi util. Este surprinzător că Ministerul Educației nu a fost interesat să întreprindă o astfel de evaluare, în ciuda numeroaselor semnale ale organizațiilor internaționale, societății civile, presei, atrăgând atenția că educația religioasă nu corespunde valorilor societății noastre. Din acest motiv și multe altele, Liga Pro Europa a desfășurat proiectul "Promovarea interesului superior al copilului în educația religioasă. Monitorizarea educației religioase în școlile publice din România."
Revenind la analiza manualelor școlare de educație religioasă, trebuie spus că în centrul mesajului creștin al manualelor se află iubirea aproapelui, respectarea divinității, sinceritatea, dreptatea, bunătatea. Unele manuale însă prezintă păcatul, și consecința acestuia, pedeapsa, într-o cheie excesiv de crudă și morbidă pentru vârsta copiilor cărora li se adresează. "Manualul de Religie. Cultul ortodox. Clasa I" scos de Editura Sfântul Mina Iași și ai cărui autori sunt Camelia Muha, Maria Orzetic, Elena Mocanu, sub titlul "Faptele rele – încălcarea voii lui Dumnezeu", prezintă pentru copii imagini cu fapte considerate de autoare ca "fapte rele": să nu-ți faci cruce trecând prin fața unei biserici, să te urci în copaci, să dormi duminica până la ora 10, să te joci cu mingea în clasă sau pe stradă" – faptă a cărei urmare este pedeapsa divină – "te calcă mașina". Cam același mesaj îl întâlnim și în Manualul Alianței Evanghelice din România (Editura Little Lamb din Suceava) care, la același capitol intitulat "Păcatul trebuie pedepsit", citează trunchiat din Epistola Sfântului Pavel către romani: "Plata păcatului este moartea…", sugerând copiilor de 6-7 ani că moartea celor dragi se datorează păcatului săvârșit de aceștia, fără a continua fraza biblică cu "dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viața vecinică în Isus Hristos, Domnul nostru". Același citat trunchiat, cu aceeași finalitate înspăimântătoare, se regăsește și în Manualul de religie ortodoxă pentru clasa a III-a, al Editurii Didactice și Pedagogice București. Autorii manualelor de religie din ciclul primar merg mai departe, promovând violența fizică asupra copiilor, atât pe cea de sorginte divină, cât și pe cea a părinților. Divinitatea este prezentată ca o entitate necruțătoare și capabilă de răzbunări îngrozitoare. Le sunt oferite copiilor exemple cu orori ca argument, pentru a nu cădea în păcat și a evita astfel pedeapsa divină. Sunt incriminate și pedepsite violent fapte banale, dar considerate ca fiind încălcări grave ale poruncilor divine. Abundă îndemnurile la violență și sunt legitimate lapidarea și uciderea celor care calcă în vreun fel poruncile divine. Morala este construită fie ca un comerț cu divinitatea de genul "mă rog ca să obțin un avantaj de la divinitate", fie fundamentată pe frica de pedeapsa divină sau părintească.
Și pentru că vrem să aflăm opiniile dumneavoastră și despre acest subiect precum și despre campania derulată de cotidianul Curentul "Să salvăm manualele școlare!", așteptăm pe adresa redacției (Strada Lipscani, numărul 79, sector 3, București) precum și pe cea electronică ([email protected]) toate semnalele dumneavoastră.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
