După ce ziarul „Curentul” a publicat, în urmă cu două zile, articolul „Culmea ipocriziei! Monica Macovei – lupul pus paznic la stana integrității candidaților“, arătând cum integra europarlamentară poate fi ușor acuzată de fals în declarațiile de interese depuse la ANI și de omisiune în declarația de interes financiar depusă chiar la Parlamentul European, am primit un drept la replică din partea Monicăi Macovei care nu demonstrează altceva decât că aceasta nu cunoaște legile pe care le-a susținut și promovat.
Revenind la dreptul la replică, doamna Macovei ne solicită să explicăm cititorilor noștri motivele pentru care am reluat datele dintr-un articol publicat în 6 mai , în care atrăgeam atenția asupra acelorași probleme. Precizăm că la momentul respectiv Monica Macovei nu ne-a trimis niciun drept la replică, semn că informațiile publicate de Curentul erau cât se poate de corecte și pertinente, iar republicarea acestor informații este legată de obligația noastră jurnalistică de a aduce la cunoștința cititorilor noștri profilul moral al celei care stabilește zilele acestea cine ne va reprezenta în viitorul Parlament, în funcție de criterii pe care chiar domnia sa nu le respectă.
Așa cum precizam anterior, dreptul la replică trimis de Monica Macovei denotă un diletantism de care n-am fi bănuit-o , având în vedere că Monica Macovei a luptat pentru fiecare punct și virgulă din legea de înființare a Agenției Naționale de Integritate. Prin urmare, nu ne așteptam ca domnia să nu completeze corect declarațiile de interese, expunându-se astfel acuzațiilor de fals în declarații, întrucât e vorba de documente oficiale.
Astfel, în articolul publicat de ziarul „Curentul“, precizam că Monica Macovei a ignorat cu desăvârșire punctul 5 din declarația de interese, unde era obligată să declare TOATE contractele fundațiilor, ONG-urilor și asociațiilor, în care este membru fondator sau în conducerea acestora, finanțate din bugetul de stat, local și din fonduri externe, încheiate sau aflate în derulare în timpul mandatului.
În declarațiile Monicăi Macovei găsim însă numai liniuțe, la acest punct, semn că nu are de declarat niciun contract al ONG-urilor pe care le reprezintă. Conform declarațiilor de interese ale europarlamentarului Monica Macovei, aceasta este membru fondator la Asociația Română pentru Transparență și membru în Consiliul Director al Societății Academice Romane. Tot conform datelor oficiale, Asociația Română pentru Transparență are în desfășurare proiecte a căror finanțare, în principal de către Comisia Europeană, însumează peste 7 milioane de EURO. De asemenea , are proiecte încheiate în 2010 de peste 600.000 EURO și în 2012 de 2 010 190 RON. Iar în cazul Societății Academice Române , contractele sunt mult mai numeroase. Or, Monica Macovei susține, în dreptul său la replică, invocând același punct 5 din Declarația de interese, că ”trebuie sa declar “contracte, inclusiv cele de asistență juridică, consultanță si civile, obținute sau aflate în derulare în timpul exercitării funcțiilor, mandatelor sau demnităților publice finanțate de la bugetul de stat, local și din fonduri externe ori încheiate cu societăți comerciale cu capital de stat sau unde statul este acționar majoritar/ minoritar”, cu precizarea “*2) Se vor declara numele, denumirea și adresa beneficiarului de contract unde, prin calitatea deținută, titularul, soțul/soția și rudele de gradul I obțin contracte, așa cum sunt definite la pct. 5”.
Față de aceste precizări, Declaratia mea de interese rămâne aceeași: in timpul mandatului nu am încheiat contracte de tipul celor descris la punctul 5, nu am beneficiat de niciun fel de venit si niciun membru al familiei mele nu a încheiat astfel de contracte si nu a beneficiat de venituri rezultate din activitățile descrise la punctul 5.” Nici noi nu am spus doamna Macovei că dumneavoastră ați încheiat contractele respective sau că ați avut beneficii materiale de pe urma lor. Dar legea pe care ați susținut-o cu atâta tărie vă cere să declarați aceste contracte, în calitate de membru fondator sau reprezentant în conducerea acestor ONG-uri.Iar dacă nu ne credeți , puteți să recitiți și Ghidul de completare a declarațiilor de avere și interes publicat pe site-ul ANI, care scrie negru pe alb , la pagina 22, că ”Se vor include informații privind contractele încheiate în mod direct de către declarant, soțul sau soția acestuia, de către rudele de gradul I ale declarantului. De asemenea se vor declara contractele încheiate cu persoane juridice la care persoanele de mai sus au participații:societăți comerciale, persoane fizice autorizate, asociații familiale, cabinete individuale, cabinete asociate, societăți civile profesionale sau societăți profesionale cu răspundere limitată care desfășoară profesia de avocat, organizații guvernamentale, fundații, asociații” După cum se vede organizațiile, fundațiile și asociațiile figurează la acest capitol și, prin urmare doamna Macovei era obligată să precizeze în declarația de interese contractele acestora . Nu o spunem noi, ci chiar ”draga de ANI”, de care Monica Macovei a avut atâta grijă. De altfel, chiar în dreptul la replică Monica Macovei a făcut referire la acest Ghid de completare subliniind că ” cele doua Declaratii de interese pe care le-am completat (una potrivit legislatiei nationale, cealalta pe baza prevederilor Parlamentului European) nu se exclud reciproc, ci, din contra, se completeaza, in functie de cerintele specifice de completare ale fiecareia dintre ele (potrivit Ghidului de completare)”. Ghid pe care se pare că nu l-a mai studiat în ultima vreme, având în vedere omisiunile făcute . Problema e că aceste omisiuni poartă și un nume :fals în formă continuată în declarația de interese.
Încurcături în ani și bani
De asemenea, în articolul publicat de ziarul Curentul atrăgeam atenția că doamna Macovei are diferențe de zeci de mii de euro între declarațiile de avere depuse la București și Bruxelles.
Astfel, precizam că în România, Macovei a declarat că a încasat în urma unor procese împotriva statului român, la CEDO, mai multe sume considerabile: în 2008, 49 416.78 RON, în 2009, 58 480.54 RON și în 2010, 41 996 RON, iar la Parlamentul European, aceeași doamnă Macovei a declarat doar suma din 2008.
Potrivit dreptului la replică trimis de Monica Macovei ”Conform cerintei din declaratia de interese financiare, in baza articolului 4 alineatul 2 litera a) din Codul de conduita, trebuie sa declar activitatile profesionale “din ultimii trei ani dinaintea preluarii mandatului”. Autorul articolului “uita” sa precizeze in text, deci, ca declaratia nu priveste anii de mandat in Parlamentul European, ceea ce demonstreaza reaua credinta si premeditarea de a duce in eroare cititorii. Mandatul in Parlamentul European a inceput in anul 2009, asadar “activitatile profesionale din ultimii trei ani dinaintea preluarii mandatului” nu au cum sa includa si anii 2009, 2010 sau 2011”. Atunci de ce doamna Macovei a scris cu mânuța sa, în Declarația privind interesele financiare ale deputaților, depusă la Parlamentul European pe 27 martie 2012, că a încasat în 2009 , în timpul mandatului, 19 754 RON/lunar, în calitate de consilier anticorupție al primului ministru al Macedoniei?
Doar declarația nu privea anii de mandat, așa cum susține Monica Macovei în dreptul său la replică.
A salutat adoptarea codului de conduită în PE și apoi a uitat de el
De altfel, doamna Macovei pare să se contrazică permanent. După ce a salutat în decembrie anul trecut adoptarea noului cod de conduită pentru eurodeputați, Monica Macovei a uitat că potrivit acestui cod trebuie declarate inclusiv banii din contractele derulate în timpul mandatului. Conform comunicatului de presă apărut pe site-ul europarl.ro, odată cu adoptarea noului cod de conduită în Parlamentul European, în decembrie 2011, începând cu 1 ianuarie 2012 ”Deputații europeni vor trebui să declare, public și online, orice activitate profesională desfășurată în ultimii trei ani înainte de alegeri, ca și orice calitate de membru al vreunui board al unei companii, NGO, si/sau asociații, în acea perioadă sau în prezent.
Orice activitate remunerată desfășurată în timpul mandatului de deputat european, inclusiv scrierea, conferențierea sau furnizarea de consiliere, chiar și ocazional, va trebui să fie făcută publică dacă va conduce la un câștig mai mare de €5,000 pe an.
Sprijinul financiar de orice natură și orice interes financiar care ar putea provoca un conflict de interese vor trebui de asemenea să fie făcute publice. Orice schimbare adusă declarației trebuie notificată într-un termen de 30 de zile și în eventualitatea în care nu se face acest lucru, deputatul respectiv nu va mai fi eligibil pentru deține calitatea de membru în Parlamentul European”. Din păcate, doamna Macovei doar salută adoptarea legilor , nu ține cont și de conținutul lor.
?ê?£i, apropo de articolul din mai, la care face referire doamna Macovei, atunci o acuzam și de ipocrizie, întrucât afirma cu vehemența unui procuror comunist că ” În iunie se împlinește termenul de prescripție pentru dosarul Trofeul Calității, cel în care a luat doi ani cu suspendare la fond și acum își amână recursul.” Realitatea a dovedit că n-a fost vorba de nicio prescripție, Năstase a fost condamnat și acum scrie texte pe blog din penitenciarul Jilava.
Premierul macedonean consiliat de Macovei, acuzat de americani că patrona corupția
Sprijinită de Forreign Office-ul britanic, Monica Macovei nu și-a lăsat deloc amprenta în calitate de consilier pe probleme de corupție, atât timp cât a fost angajata premierului Macedoniei, Nikola Gruevski. Ba mai mult, chiar cercurile diplomatice americane de la Skopie au raportat Departamentului de Stat de la Washington despre elementele de corupției ale guvernului Gruevski. Potrivit unor telegrame WikiLeaks date publicității în iunie 2011, șeful serviciului de informații, Sasho Majalkov, văr primar cu premierul Gruevski și ministrul Transporturilor și Comunicațiilor, Mile Janakieski erau implicați în acte de corupție. Concret, oficialii americani la Skopie vorbesc despre un scandal de corupție privind achiziționarea unor autobuze supraetajate fabricate în China. Aceleași telegrame descriu și climatul de teroare instaurat de către premierul Gruevski în rândul opozanților săi politici. Printre aceștia se aflat în 2009 în această situație și ministrul pentru Afaceri Europene, Ivica Bocevski care a demisionat în vara lui 2009. Acesta și-a motivat demisia prin faptul că Gruevki era unui dintre cei mai fermi opozanți ai reformelor din domeniul justiției, potrivit portalului european euractiv.com. Sursele citate au mai transmis că Slagiana Taseva, șefa Transparency International, a fost hărțuită de forțele de poliție în timpul unor proteste anti-guvernamentale. (N.B.)
Marius Marinescu
