Acasă Actualitate PICCJ a explicat cum vor fi judecați criminalii din 1989 după nedumeririle...

PICCJ a explicat cum vor fi judecați criminalii din 1989 după nedumeririle exprimate de Institutul Revoluției condus de Iliescu și oamenii lui

DISTRIBUIȚI

Procurorii militari au anchetat evenimentele din 1989 și au constatat că „pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanității prev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i și k Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal. Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil” în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime.”

Prin urmare, pentru a-i putea pune sub acuzare pe cei vinovați, Parchetul General a făcut primul pas prin a cere președintelui Klaus Iohannis punerea sub acuzare a trei foști membri ai CFSN, asimilat guvernului la acel moment: Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu. Imediat după aprobarea de către președinte a cererii, Institutul Revoluției Române a transmis un comunicat prin care atacă procedura. Institul Revoluției este condus de

Presedinte :
ION ILIESCU
Membri :

01. BALINT Petrica – Lugoj
02. CUTEAN Vasile Emilian – Bucuresti
03. DUMITRESCU Emil – Bucuresti
04. IONESCU Cazimir – Bucuresti
05. IORGA Eugenia – Bucuresti
06. ISPAS Mihail – Bucuresti
07. MAZILU Dumitru – Bucuresti
08. MIRONOV Alexandru – Bucuresti
09. PASTOR Gheorghe – Cluj
10. RAICU Romeo – Bucuresti
11. ROMAN Petre – Bucuresti
12. SANDA Adrian – Timisoara
13. SAVU Ioan – Timisoara
14. THEODORESCU Razvan – Bucuresti
15. TOADER Dan – Sibiu
16. VISAN Dorel – Cluj
17. VLADESAN Emil – Timisoara
18. VOICULESCU Gelu Voican – Bucuresti
19. VOICILA Valentin – Arad

Parchetul General a transmis un comunicat ca răspuns la atacul IRDD: „Având în vedere afirmațiile lansate în spațiul public prin comunicatul de presă al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie (IRDD) 1989, potrivit cărora în cauza intitulată generic “Dosarul Revoluției” nu era necesară obținerea autorizării din partea președintelui României precum și referirea la faptul că una dintre persoane vizate nu a avut calitatea de ministru, Biroul de informare și relații publice face următoarele precizări:

Conform dispozițiilor art.109 alin. 2 din Constituția României, art. 12 din Legea nr. 115/1999 privind respnsabilitatea ministerială, republicată și art. 2941 Cod procedură penală, doar Președintele României are dreptul să autorizeze efectuarea urmăririi penale a foștilor membrii al Guvernului României. În vederea edificării cu privire la natura juridică a Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) și a caracterului juridic al actelor emise de acest organism, s-au solicitat opiniile principalelor facultăți de drept din țară (Cluj – Napoca, București și Iași). Aceste instituții de învățământ superior au concluzionat, fără echivoc, faptul că ”deși cadrul legal de funcționare al CFSN a fost definitiv conturat abia în data de 27.12.1989, prin Decretul-Lege nr. 2, din punct de vedere faptic CFSN a acționat în perioada 22-27.12.1989 ca un veritabil Guvern, învestit prin susținerea populară existentă la momentul respectiv”.

Cu toate că faptele ce formează obiectul dosarului au fost săvârşite anterior adoptării Constituției României din 1991 (revizuită în anul 2003) și intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ce reglementează procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii penale a membrilor Guvernului și având în vedere că normele de procedură sunt de strictă interpretare și imediată aplicare, procedura judiciară de sesizare a Președintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui fost membru al Guvernului este aplicabilă și în prezenta cauză.

Altfel, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constituțională a statuat că în privința mandatului de membru al Guvernului, Constituția nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecție, și anume condiționarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției. Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă și după încetarea mandatului membrilor Guvernului, așa încât este evident că, în privința infracțiunilor comise în exercițiul funcției, punerea sub urmărire penală a foștilor membrii ai Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea acelorași norme procedurale.

Prin Decizia nr. 665 din 05.07.2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. 2 și 3 din Legea nr. 115/1999, privind responsabilitatea ministerială, republicată, Curtea Constituțională a României a decis că ”exceptarea foștilor membri ai Guvernului de la procedura specială, derogatorie prevăzută pentru membrii Guvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilit în funcție de momentul declanșării procedurii în timpul mandatului sau după încetarea acestuia, constituie o încălcare a principiului egalității de tratament consacrat de art. 16 alin. 1 din Constituție”.

Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, prin sentința nr. 818 din 17.12.2007 pronunțată în dosarul nr. 7202/2007, a constatat că în ceea ce-l privește pe un fost ministru de interne, nu a fost îndeplinită procedura specială instituită de Legea nr. 115/1999, deși acesta a fost trimis în judecată pentru fapte săvârșite în legătură cu exercitarea funcției, comise în cursul anului 1990.

Informații suplimentare referitoare la solicitarea adresată președintelui României de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt cuprinse în comunicatul de presă din data 2 aprilie 2018 (http://www.mpublic.ro/content/c_02-04-2018-13-04).” se arată în comunicat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.