Cei care sunt chemati, aproape zilnic, sa dezamorseze bombele neexplodate din cel de-al doilea razboi mondial se confrunta cu o situatie fara precedent. Cei 40 de specialisti pirotehnisti din cadrul Comandamentului Protectiei Civile au la dispozitie un singur costum de protectie impotriva schijelor. Celelalte echipamente sunt depasite de mult sau lipsesc cu desavirsire.
Ca orice institutie bugetara, Comandamentul Protectiei Civile se confrunta cu o situatie finaciara precara. Dotarile acestei unitati lasa de dorit. Cei 40 de pirotehnisti care participa, aproape zilnic, la dezamorsarea bombelor gasite de -colectionarii- de fier vechi au la dispozitie un singur costum de protectie impotriva schijelor. Aparatele de detectat metalele sunt vechi si proiectate sa descopere doar minele situate la cel mult 30 de centrimetri sub pamant. Munitia este transportata in brate, pentru ca nu sunt bani pentru achizitionarea unui robot specializat. Masinile sunt total improprii pentru transportul munitiei neexplodate, vibratiile putand provoca oricand o tragedie. Pe langa lipsa echipamentelor de specifice , echipele de genisti si pirotehnisti din cadrul Comandamentului Protectiei Civile trebuie sa se multumeasca cu niste salarii de mizerie care nu reflecta, sub nici o forma, riscul la care sunt expusi acesti oameni. Sporul acordat pentru munca deosebit de periculoasa, care se ridica la 50% din valoarea soldei, a scazut la 15%. Venitul unui pirotehinist sau genist este de aproximativ 3,5 milioane de lei, in timp ce in Occident o singura actiune de deminare este platita cu aproximativ 1.000 de dolari.
-Toate aceste lipsuri, precum si aparitia unor firme private specializate in asanarea terenurilor, firme care dispun de echipamente ultramoderne si care ofera slarii mult mai bune, i-au facut pe multi dintre specialisti Comandamentului sa plece.
Pentru ca pe teritoriul Romaniei exista multa munitie neexplodata, Comandamentul de Protectie Civila primeste multe solicitari, volumul de munca fiind foarte mare. Doar anul trecut au fost distruse 1.536 de proiectile de diferite calibre, 741 de grenade, 1.597 bombe de aruncator si de aviatie, 237 de mine antitanc si antipersonal, precum si peste 430.330 de cartuse de infanterie.
Aceeasi lipsa cronica a banilor a facut ca si celelalte compartimente din cadrul Comandamentului sa se confrunte cu mari probleme. Desi, prin Legea 106 din 2000, Comandamentul Protectiei Civile ar fi trebuit sa infiinteze, sa echipeze si sa operationalizeze 12 echipe pentru interventii specializate de cautare si salvare in caz de dezastru, lipsa banilor a facut ca aceaste echipe sa existe doar pe hartie. Sistemele de alarmare in caz de dezastru sunt vechi de cel putin 30 de ani, cele mai multe fiind construite in timpul razboiului. Schimbarea sistemului de alarmare se impune nu numai din cauza varstei, ci si datorita modificarii sistemelor Romtelecom. Sunt necesare, de asemenea, ample lucrari pentru protejarea adaposturilor, acestea avand filtrele de aer expirate de multi ani. Alti bani vor trebui investiti in cumpararea de echipamente pentru interventia in caz de dezastru, pentru ca acestea lasa de dorit.
Bugetul alocat inzestrarii Protectiei Civile nu permite insa nici o investitie. De zece ani, bugetul acestei institutii este acelasi – 1,5 miliarde de lei pe an – , desi moneda nationala s-a devalorizat serios.
