Saracia de dincolo de moarte

Anual, 20 – 30 de oameni saraci-lipiti, fara locuinta, fara apartinatori sau neidentificati sunt ingropati in Cimitirul Saracilor din Cluj, pe banii Primariei. Vieti chinuite, mustind de lipsuri, destine ratate pana si-n moarte – si dincolo de ea – isi gasesc borna ultima la radacina unor cruci mute, fara nume.

Infernul saracilor

-Valea Chintaului- se gaseste greu printre rafalele de pulbere alba sacaitoare, absolut inutile in zilele fara istorie. -Inmormantarea va avea loc la 1 fix – acolo ne gasiti, in varful dealului-, confirmase dis-de-dimineata un functionar public. La randu-i, confirmarea urmase, birocratic, unei alte confirmari – mortii sunt O.K. si vor fi trimisi de la IML. E vorba de doi -nacajiti-, -fara apartinatori-, care urmeaza sa fie inhumati in -Cimitirul saracilor-.

De fapt, cimitir al saracilor e impropriu spus. Saracilor nu le revine decat o enclava, bine delimitata de cruci subtiri, metalice, neidentificabile. Totul inspira aer de documentar (ca-n cimitirele kosovare), doar atmosfera umeda si zapada mocirloasa – intinzandu-se cu disperare pioasa pe bocanci – aduce un pic din Romania si din Cluj. Undeva, intr-un capat de cimitir si de lume, doua sicrie asteapta, slujite de un popa, doi functionari si cinci gropari.

Ruga pentru nimeni

-Primaria sponsorizeaza tot-, intra in discutie responsabilul din partea RADP. Omul primariei, un domn sobru si meticulos, aproba tacut – sa nu deranjeze slujba stinghera. -Totul se ridica, cu sicrie, cu servicii, cu gropari, la vreo doua milioane de lei pentru fiecare mort in parte-, se reia discutia intr-un moment de tacere al preotului reformat. Astazi, -sponsorizatii- Primariei lui Funar sunt doi unguri. Doi morti fara trecut – Zsoldos Alexandru si Imre Miklos Antal – incrustati pe-un leat de lemn, deasupra unui an nepasator – 2001 – care nu vrea sa aiba nimic de-a face cu moartea nu-stiu-cui. Ascuns sub o umbrela cat o pelerina, un preot reformat, zvelt, ca-n filmele cu inmormantari ireversibile, desparte cele doua sicrie simple. Rugile urca, ungureste, prin lapovita fara sentimente, cu gandul mai mult la cer decat la zgribuleala portocalie a celor cinci oameni de la RADP. (Ciprian Rus)

Preotii oficiaza gratis

Aproape de fiecare data, sustin groparii, primaria reuseste sa tocmeasca un preot – doi. -Vin la initiativa noastra, noi ii chemam cand avem cate un caz, ca sa aiba si amaratii parte de-o inmormantare ca lumea…-, sustin reprezentantii primariei. -Vin si ei pentru sufletul lor…-, ingana un gropar tinerel, cu cizmele inglodate pana la genunchi in pamantul lenes – proaspat trezit din somnul lui – al gropii standardizate.

Ciprian Rus