Acasă Actualitate Se strânge lațul în jurul lui Dragnea: zeci de martori susțin că...

Se strânge lațul în jurul lui Dragnea: zeci de martori susțin că nu au votat la referendum sau nu își recunosc semnătura de pe liste

DISTRIBUIȚI

Aproape 40 de persoane, martori în dosarul "Fraudă la referendum", au arătat vineri, la instanța supremă, că deși sunt semnăturile lor pe listele electorale, nu au votat, unii spunând că erau plecați din țară. Instanța supremă a citat pentru vineri 38 de martori din dosarul "Fraudă la referendum", în care sunt judecați vicepremierul Liviu Dragnea și alte 74 de persoane.
Persoanele citate s-au prezentat și au arătat, pe rând, în fața judecătorilor că deși semnăturile lor se regăsesc pe listele de votare, ei nu au fost prezenți la referendumul din 29 iulie 2012.

Majoritatea martorilor au spus că nu au votat la referendumul pentru demiterea președintelui din 29 iulie 2012 și că nu își recunosc semnăturile de pe liste, însă au fost și cazuri în care martorii votaseră la secția din orașul lor, dar apăreau și pe listele suplimentare din alte orașe.
"Am votat la Secția 102 din Piatra Sat, însă nu am votat și la Secția 105 din Bistrița Nouă. Semnătura de pe lista suplimentară nu îmi aparține", a declarat Raul Costache.
Un alt martor, Rodica Badea, a spus că nici ea, nici soacra sa, care se afla în spital, nu au votat pe 29 iulie, dar în dreptul numelor amândurora apar semnături.
"Nu am fost la vot, nici familia mea, deoarece fata este plecată din țară iar băiatul stă cu mine în aceeași casă și știu sigur că nu a votat nici el, dar în listele care mi-au fost prezentate apare aceeași semnătură, care nu aparține nici unuia dintre noi", a afirmat, la rândul ei, Elena Dobeanu.
Aceeași situație s-a înregistrat și în cazul lui Nicolae Dumitrașcu, care a declarat că soția și fata sa se află în Anglia de mult timp, însă în dreptul numelor lor apar semnături pe care nu le recunoaște.
Un alt martor, Gina Dobeanu, a susținut că s-a deplasat personal la secția de vot, deci nu a solicitat urna mobilă la domiciliu, dar semnătura sa a apărut pe lista suplimentară, semnătură pe care nu o recunoaște.
Pe 14 februarie, judecătorii de la instanța supremă i-au audiat pe primii șase inculpați, toți negând că l-ar cunoaște pe vicepremierului Liviu Dragnea, însă au fost de acord ca, dacă vor fi găsiți vinovați, să fie condamnați la muncă în folosul comunității.
Liviu Dragnea nu a fost prezent în sala de judecată, el fiind reprezentat de avocații săi.
Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale", arată DNA.
În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, mai precizează DNA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.