Străinii posesori de vize Schengen ar putea intra și rămâne în România, fără obligativitatea unei vize românești de intrare, pentru maximum 90 de zile în șase luni, potrivit unui proiect de OUG aflat în dezbatere publică.
În proiect se menționează că adoptarea actului este necesară dat fiind că actualul context impune adoptarea stringentă a tuturor măsurilor adecvate, menite să asigure premise pentru creșterea economică a României, având în vedere potențialul turistic, investițional, al mediului de afaceri, al celui universitar și științific din România, care pot fi valorificate în plan economic prin atragerea turiștilor, investitorilor, oamenilor de afaceri, cercetătorilor și studenților străini, și anticipând efectele benefice pe termen lung, în multiple domenii, ale facilitării regimului călătoriilor străinilor în România, în considerarea faptului că acestea constituie situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată.
Proiectul prevede că străinii aflați în posesia unor vize uniforme, valabile pentru două sau multiple intrări, a unor vize de lungă ședere sau a unor permise de ședere eliberate de state Schengen, pot intra și rămâne pe teritoriul României, pentru o perioadă ce nu poate depăși 90 de zile în orice interval de 180 de zile, fără obligativitatea obținerii unei vize de intrare, dacă: anterior intrării pe teritoriul României, au călătorit în Spatiul Schengen în baza acelorași vize uniforme sau vize de lungă ședere eliberate de state Schengen; durata șederii pe teritoriul României nu depășește dreptul de ședere înscris în vizele uniforme și în vizele de lungă ședere eliberate de state Schengen; la data părăsirii teritoriului României, vizele uniforme, vizele de lungă ședere și celelalte permise de ședere eliberate de state Schengen sunt încă valabile din punct de vedere al perioadei de valabilitate, al dreptului de ședere și al numărului de intrări.
De asemenea, proiectul prevede că pentru prelungirea dreptului de ședere temporară pe teritoriul României, persoanele trebuie să îndeplinească condiția prealabilă de obținere a unei vize de lungă ședere
În nota de fundamentare a proiectului se arată că în prezent OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România prevede anumite facilități pentru străinii titulari ai unor permise de ședere pe termen lung eliberate de statele membre ale Uniunii Europene, în principal în sensul exonerării acestora de obligativitatea deținerii unor vize de scurtă ședere în România. De asemenea, în conformitate cu prevederile unei Decizii CE, vizele uniforme, vizele de lungă ședere și permisele de ședere (altele decât cele pe termen lung), eliberate de statele membre ale Acordului Schengen, sunt echivalate de către România cu viza națională de tranzit.
"La nivel bilateral, numeroase state terțe în raport cu Uniunea Europeană, ai căror cetățeni sunt supuși obligativității vizelor de intrare în spațiul comunitar, au solicitat însă acordarea unor facilități suplimentare față de cele existente în favoarea propriilor resortisanți, cu precădere pentru oamenii de afaceri care nu sunt în posesia unor permise de ședere pe termen lung în state membre ale Uniunii Europene. Solicitări similare au fost formulate și direct de către corporații și alți investitori străini, dar și din rândul mediului de afaceri din România. Același interes se înregistrează în industria turismului din țara noastră, din partea partenerilor de profil din state terțe, dar și la nivel academic/științific, pentru stimularea schimburilor universitare și a celor de experiență în domeniul cercetării științifice. Principala facilitate solicitată vizează echivalarea cu vizele naționale române de scurtă ședere a anumitor documente eliberate de statele Schengen: vizele uniforme, vizele de lungă ședere și celelalte permise de ședere", se arată în nota de fundamentare.
De asemenea, se precizează că în practică, numeroși investitori și turiști străini care se află în posesia unor vize uniforme Schengen valabile, deși manifestă interes pentru deplasarea în România, preferă să călătorească în aceleași scopuri în Spatiul Schengen, pentru a evita procedura de acordare a vizei de intrare în România din rațiuni legate de economie de timp și resurse financiare și logistice, pe care le presupun deplasarea la un oficiu consular român și formalitatile propriu-zise de solicitare a vizei.
Evaluările realizate indică faptul că o eventuală măsură de acordare a facilității anterior specificate ar contribui substanțial la creșterea atractivității României ca destinație investițională, turistică și academică, cu efecte benefice imediate în plan economic, se arată ân nota de fundamentare
"Intensificarea călătoriilor de afaceri, turistice, pentru cercetare și schimburi universitare în România ar contribui indirect la o creștere economică și la nivelul altor domenii decât cele de resort (precum transporturile, serviciile etc.). Prin introducerea unor condiționari specifice (utilizarea în prealabil a vizelor uniforme în Spatiul Schengen și, implicit, verificarea condițiilor de intrare și a autenticității/valabilității vizelor de către autoritățile de control competente la frontierele Schengen) se diminuează considerabil eventualele riscuri migratorii și de securitate atrase de afluxul suplimentar de străini către România", se arată în document.
Se preconizează că prezenta modificare legislativă va atrage o diminuare nesemnificativă a cererilor de viză depuse la misiunile diplomatice și oficiile consulare române din străinătate, pâna la aderarea la Spațiul Schengen, precum și o creștere a afluxului de străini proveniti din state terțe față de Uniunea Europeană, care călătoresc în România, în principal în interes de afaceri sau turistic.
