Acasă Actualitate Subordonații lui Corlățean sfidează legile. Azi, cazul directorului executiv al Institutului Hurmuzachi,...

Subordonații lui Corlățean sfidează legile. Azi, cazul directorului executiv al Institutului Hurmuzachi, Nicolae Brînzea

DISTRIBUIȚI

Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, din subordinea MAE, pare să fie raiul amploaiaților care se înfruptă din bani publici, de multe ori la marginea legii. În timp ce ministrul de externe Titus Corlățean este mult prea preocupat să-și dea cu stângu-n dreptu, având inițiative personale care ridică semne de întrebare în cancelariile europene( vezi declarația în care condiționa ratificarea tratatului dintre UE și Canada de ridicarea vizelor de către canadieni pentru cetățenii români), subordonații săi din cadrul instituțiilor publice aflate în ograda MAE devin experți în sfidarea legilor și în satisfacerea intereselor personale și de partid. Ziarul Curentul a atras atenția în câteva articole în legătură cu abuzurile care au loc la Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni. Noua conducere a institutului, în frunte cu liberala Zvetlana Preoteasa, detașată ilegal în această funcție, după cum am demonstrat cu documente, a deschis porțile institutului pentru toți lipitorii de afișe ai USL, dar și pentru odrasle cu ștaif, cum este cazul fiului deputatului Mădălin Voicu, aceștia fiind detașați de la diverse firme de patiserie și imobiliare la Institutul Hurmuzachi, care nu putea desigur funcționa fără expertiza lor. După ce va coborî din sferele înalte ale diplomației, ministrul Corlățean poate își va face timp să verifice și situația de la Hurmuzachi, unde abuzurile par să fie la ordinea zilei. De altfel, tot ceea ce se întâmplă la nivel de angajări în institut merită nu doar atenția ministrului de externe ci și pe cea a instituțiilor abilitate cu verificarea cheltuirii banului public. Cazul directorului executiv al Institutului, Nicolae Brînzea merită toată atenția, personajul în cauză cumulând în prezent această funcție de execuție cu cea de președinte al Senatului Universității din Pitești, deși în acte figurează ca fiind detașat cu totul la Hurmuzachi. Ce-i drept, niciodată nu strică două salarii, chiar dacă ai Lexus la scară, așa cum precizează Nicolae Brînzea în declarația sa de avere.

O angajare cu multe semne de întrebare

După ce a fost îndepărtat de Andrei Marga atât din Ministerul de externe cât și de la Institutul Cultural Român, unde a ocupat până în aprilie 2013 poziția de secretar general , Nicolae Brînzea mai îndeplinea, în data de 24.05.2013 doar funcția de Președinte al Senatului Universității din Pitești. O funcție onorabilă, remunerată pe măsură, care se pare însă că nu-l mulțumea pe Brînzea.
Fără să fie trimisă nicio cerere de detașare din partea Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, lucru care se poate constata din consultarea registrului intrări – ieșiri al Institutului, după cum ne-au precizat sursele noastre, pe data de 24.05.2013,

domnul Rector al Universității din Pitești, Ionel Didea, semnează o adresă, cu nr.6404 din 24.05.2013, în atenția Ministerului Afacerilor Externe, în care precizează că la solicitarea personală

a domnului Brînzea Nicolae, Universitatea este de acord ca acesta să încheie relații de muncă contractuale pe o perioadă determinată de 1 an (atenție: nu să se detașeze!) cu Institutul Eudoxiu Hurmu­zachi pentru românii de pretutindeni. Din câte se poate observa în documentul prezentat, acesta a ajuns pe fax la Institutul Hurmuzachi în data de 28 mai 2013, ora 13.41. Potrivit surselor noastre, acest document a fost înlocuit cu unul din care dispare cuvântul contractuale (oare de ce?) , document care este înregistrat la registratura Institutului pe data de 30.05.2013.

Pe scurt, fără să existe o solicitare de la Institutul Hurmuzachi, cererea vine de la Brînzea, în nume personal, și acordul este dat, în clar, pentru relații contractuale pentru perioadă determinată, nu pentru detașarea domnului Brînzea.
Chiar dacă respectiva adresă este înregistrată la Institutul Hurmuzachi pe data de 30.05.2013, Zvetlana Preoteasa, directorul general, care încă nu avea încheiat un raport juridic cu Institutul, așa cum am arătat într-un alt articol publicat de Curentul, emite în data de 27.05.2013

două decizii care sfidează orice logică.
Astfel, în baza adresei Universității din Pitești, Zvetlana Preoteasa îl detașează, conform deciziei nr.30 din data de 27.05.2013, pe domnul Nicolae Brînzea la Institutul Eudoxiu Hurmu­zachi pentru românii de pretutindeni, și apoi, în aceeași zi, îi dă atribuții de director executiv prin decizia nr. 31 din 27.05.2013. Trebuie precizat că inclusiv acordul olograf pe care Brînzea îl semnează și îl depune la registratura Institutului nu pomenește nimic de detașarea lui, ci de „desfășurarea de activități“ în cadrul Institutului Hurmuzachi. Ca să nu mai spunem că acesta este înregistrat la o săptămână după ce devenise, prin detașare(?!), director executiv, mai exact pe 03.06.2013.
Ca să își acopere urmele, Președintele Senatului Universității din Pitești( același domn Brînzea) a inițiat o Hotărâre de Senat, (semnată tot de el!), în data de 31.05.2013, prin care Senatul Universității din Pitești își dă „Aprobarea ca Președintele Senatului, domnul conf. univ. dr. Nicolae BRÎNZEA să desfășoare activități în cadrul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pe perioada de 1 an.“
Adică detașatul, Nicolae Brânzea, care conform deciziei Zvetlanei Preo­teasa funcționa ca Director Executiv la Hurmuzachi din data de 27.05.2013, și în conformitate cu codul muncii, avea relațiile de muncă suspendate cu Universitatea din Pitești, semnează în numele Universității că este de acord ca el însuși să desfășoare relații de muncă (nu să se detașeze) cu Institutul Hurmuzachi în data de 31.05.2013. Hotărârea de Senat o găsi ușor chiar pe site-ul Universității la

http://www.upit.ro/

Un om și cât mai multe funcții publice

Astfel, începând cu data de 27.05.2013, Nicolae Brînzea îndeplinește următoarele funcții cumulate: confe­rențiar universitar la Universitatea din Pitești, Președinte al Senatului Univer­sitar al Universității din Pitești și Director Executiv al Institutului Eudoxiu Hurmu­zachi pentru românii de pretutindeni. Un reprezentant al Biroului de presă al Universității din Pitești ne-a confirmat că Nicolae Brînzea este în continuare președintele Senatului Universității, predând și cursuri la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Departamentul de Teologie, din cadrul aceleiași Univer­sități. De altfel, site-ul Universității oferă toate datele despre președintele Sena­tului, conferențiar universitar dr. Nicolae Brînzea.
Prin urmare, domnului Brînzea nu i s-a suspendat contractul de muncă la Universitate și stă cu fundul în două funcții de conducere, la două instituții publice. Cu siguranță inspectorii ANI vor avea ceva de lucru la cazul domnului Brînzea. Acesta este la ora actuală atât director Executiv al unei instituții publice de interes național cât și Președinte al Senatului Universității din Pitești, unde în conformitate cu codul Muncii, contractul i-ar fi trebuit suspendat (prin urmare nu ar fi trebuit să mai dețină nici o funcție pe perioada detașării sau să încaseze vreun în baza contractului de muncă suspendat de Universitatea din Pitești), începând cu 27.05.2013.

Probleme mai vechi cu detașarea

Publicația „Atitudine în Argeș“ relata în iunie 2013 despre modul în care Nicolae Brînzea, fost vicar eparhial în Argeș, fusese îndepărtat de Marga atât de la Ministerul de Externe cât și de la ICR , tot din motive de detașare cu probleme. „I-a expirat contractul în calitate de consilier MAE. În ceea ce privește funcția sa în cadrul ICR, domnul Brânzea ar putea lucra de pe altă poziție, însă doar domnia sa va hotărî dacă o va face. Din 2011 i-a expirat detașarea. Acum, depinde și de activitatea dumnealui, mai ales că acesta deține și funcția de președinte al Senatului Universității Pitești. Era obligat de Universitatea Pitești să clarifice situația detașării și nu putea să aibă și altă funcție“, a declarat Andrei Marga pentru publicația arge­șeană. În apărarea sa, Nicolae Brânzea a declarat pentru aceeași publicație din Argeș: „Nu există nicio incompatibilitate. Vă dau două exemple: d-na Ecaterina Andronescu este președinte de Senat, este și deputat, dar mai are și alte funcții. Iar funcția pe care eu o am aici este una de strategie nu de conducere. Oricum, domnu’ Marga, săracu, cu legislația… Dumnealui este filosof..Acum lucrez în MAE; ocup o funcție în minister la Departamentul Românilor de Pretu­tindeni. Iar la ICR, o să vedeți că vor fi niște probleme pentru modul cum este gestionat!“ Sărac cu legislația este și domnul Brînzea, care habar nu are săracul de faptul că doamna Andronescu se luptă prin instanțe cu acuzațiile de incompatibilitate și are mari șanse să piardă.

Mason de rang înalt?
După ce a ocupat funcția de ministru secretar de stat la Ministerul Culturii și Cultelor în vremea guvernării Năstase, Nicolae Brânzea s-a stabilit în Pitești, unde a devenit vicar și unul dintre sfătuitorii Înalt Preasfinției Sale Calinic Argeșeanul. Nu a durat însă mult până să intre în dizgrațiile ÎPS Calinic, care, după dezvăluirile din presa locală privind statutul de mason al vicarului episcopal, l-a dat afară din cadrul Episcopiei Argeșului și Muscelului, potrivit unui articol publicat de ziuanews în iulie 2012. Brînzea a apărut într-unul dintre cele mai somptuoase ritualuri de inițiere a „fraților“ aflați în Templul Supremului Consiliu de grad 33 și Ultim al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România. Cu toate că vicarul a negat orice implicare într-o lojă masonică, documente speciale informative ale Ordinului Cavalerilor „Rosa Cruce“ atestă activitatea acestuia în organizația de elită. În Buletinul Informativ al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România, din iulie-august 2007, Nicolae Brânzea este înfățișat, alături de frați, luând parte la ceremonia de inițiere. Conform aceluiași articol, „În cadrul ceremoniei, preotul Nicolae Brânzea își avea locul ocupat în partea din dreapta a Orientului, rândul doi. Acesta a renunțat la veșmintele bisericești pentru a îmbrăca șorțul – parte a costumației specifice de mason. Veșmintele purtate de Brânzea indică un grad superior – minim 30, suficient pentru a-i asigura locul onorabil din așa-numitul „templu“ de rit scoțian“. De asemenea, un decret datat ianuarie 2007, ocazionat de numirea dezvoltatorului imobiliar Cătălin Laurențiu Hanu (mason de grad 33) din capitală în funcția de președinte al Suveranului Capitul General al Principilor Cavaleri de Rosa Croce preconiza delegarea unui număr de șapte frați, ca și reprezentanți ai ritului scoțian antic și acceptat din România, printre ei fiind menționat și Nicolae Brînzea, ca responsabil pe Valea Argeș- Dâmbovița.

Preotul și limuzina
Potrivit declarației de avere, Brînzea este unul dintre cei mai bogați slujitori ai Domnului din România. Conform aceluiași document, Nicolae Brânzea este posesorul a zeci de hectare de terenuri agricole și forestiere, deține trei case locuit în București și Piteși, alte două apartamente . Tot în declarația sa de avere figurează și un Lexus, mașină al cărei preț e situat între 50 000 și 100 000 de euro, în funcție de dotări.

Iulia Nueleanu