Acasă Actualitate Tiganii din Romania sunt discriminati etnic si rasial

Tiganii din Romania sunt discriminati etnic si rasial

DISTRIBUIȚI

– Raportul privind respectarea drepturilor omului acopera perioada noiembrie 1999 – octombrie 2000 si sustine ca discriminarea la care sunt supusi romii ii face pe acestia sa paraseasca Romania si sa ceara statutul de refugiat in alte state ale lumii

– Paradoxal, Organizatia Amnesty International a atras atentia asupra faptului ca legislatia romaneasca permite politistilor sa faca uz de arma in situatii interzise de conventiile internationale, desi cazuistica interna demonstreaza ca politistii romani sunt agresati si chiar ucisi tocmai pentru ca nu fac uz de arma.

– Si grupurile religioase minoritare sunt supuse discriminarii, avand drepturi limitate in privinta recunoasterii lor si a construirii locurilor de rugaciune

– Libertatea presei a continuat sa fie amenintata in conditiile modificarii Codului penal, in 1996, precum si a introducerii unor prevederi mai dure in cazul criticilor la adresa autoritatii sau a unor institutii ale statului

– Raportul face referire si la progresele legislative facute de Romania pentru eliminarea prevederilor discriminatorii la adresa minoritatilor sexuale

– Concluzia finala a raportului este ca Romania a facut pasi mici, dar siguri in privinta respectarii drepturilor omului

Romania a mai facut cate ceva, dar…

Romania a facut eforturi pentru a indeplini cerintele de aderare la Uniunea Europeana, facand pasi mici, dar siguri in privinta respectarii drepturilor omului, releva Raportul anual pentru 2001 al organizatiei internationale Human Rights Watch.

Raportul, care face referire la evenimentele din perioada noiembrie 1999 – octombrie 2000, arata ca discriminarea la care sunt supusi rromii face ca multi dintre acestia sa paraseasca Romania si sa ceara statutul de refugiat in alte state ale lumii. Brutalitatea Politiei a ramas o problema, iar libertatea presei si dreptul la o judecata dreapta din partea instantelor sunt in continuare amenintate. Si grupurile religioase minoritare sunt supuse discriminarii, avand drepturi limitate in privinta recunoasterii lor si a construirii locurilor de rugaciune, sustin autorii raportului.

Urmarile conflictului armat din Balcani – printre care si restrangerea circulatiei pe Dunare – au amplificat dificultatile existente in economia romaneasca, si asa nesigura. Drept urmare, multi romani au ajuns victime ale retelelor internationale de traficanti de carne vie ori de mana de lucru la negru.

-Rromii au continuat sa fie subiect de discriminare etnica si rasiala-, se precizeaza in raport, care mentioneaza doua cazuri in care Centrul European pentru Drepturile Rromilor a facut apel catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului ca urmare a modului in care Justitia romana a solutionat dosare privind membri ai etniei rromilor. Acestea priveau incidente violente petrecute in 1990 la Casinul Nou si in 1991 la Plaiesii de Sus (cand mai multi rromi au fost batuti si casele lor au fost distruse), iar judecatorii considerasera ca ele au fost determinate de -actele provocatoare ale victimelor-.

Raportul face referire si la progresele legislative facute de Romania pentru eliminarea prevederilor discriminatorii la adresa minoritatilor sexuale, precum si la faptul ca, in octombrie 2000, Romania a gazduit cea de-a 22-a reuniune anuala a organizatiilor europene pentru drepturile minoritatilor sexuale.

Numarul persoanelor aflate in arest preventiv pe durata proceselor a scazut, in ultimii ani, in Romania. Daca, in 1997, acestea reprezentau o treime din totalul detinutilor, in anul 2000, numarul lor a scazut la doar o cincime din aceeasi valoare. Organizatia Amnesty International a semnalat cateva cazuri de folosire excesiva a fortei – uneori impotriva minorilor – si a atras atentia asupra faptului ca legislatia romaneasca permite politistilor sa faca uz de arma in situatii interzise de conventiile internationale (pentru a prinde un suspect, spre exemplu). De altfel, au existat plangeri catre organizatiile pentru drepturile omului privind rele tratamente aplicate de lucratori ai Politiei.

Libertatea presei, amenintata de Codul penal

Libertatea presei a continuat sa fie amenintata, in conditiile modificarii Codului penal, in 1996, precum si a introducerii unor prevederi mai dure in cazul criticilor la adresa autoritatii sau a unor institutii ale statului. Unul din aceste cazuri este cel al jurnalistului constantean Valentin Dragan, de la ziarul -Cuget liber-, care a fost batut atunci cand a incercat sa recupereze aparatul de fotografiat al colegului sau.

Raportul mentioneaza introducerea, in august 2000, a Legii privind liberul acces la informatiile de natura publica, precum si faptul ca unele plangeri privind persoane oficiale au ajuns la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Romania a facut progrese in ceea ce priveste drepturile femeii, promovand totodata un nou cadru legislativ privind egalitatea sanselor, violenta domestica si traficul de carne vie. Femeile care au depus plangeri impotriva proxenetilor din filierele internationale au fost ele insele nevoite sa faca fata acuzatiilor de prostitutie si de trecere ilegala a frontierelor. Organizatiile pentru drepturile omului din Romania au atras atentia asupra faptului ca traficul de carne vie a luat amploare tocmai pe fondul coruptiei din randul politistilor, care a facilitat eludarea pedepselor de catre unii traficanti. Si totusi, unii dintre membrii acestor bande au fost convinsi de Politie sa devina informatori, releva raportul. Totodata, autorii raportului consemneaza faptul ca nu exista semnale privind ingradirea activitatii organizatiilor romanesti pentru drepturile omului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.