Ungaria lovește din nou: un covor cât toate dorințele sale revanșarde

După cum este obiceiul la Bruxelles, fiecare stat al Uniunii Europene afișează, odată cu preluarea președinției rotative a UE, o operă de artă reprezentativă care să ilustreze cel mai bine imaginea țării respective. Potrivit acestei cutume, autoritățile de la Budapesta au comandat artistului ungar Livia Papai o operă care să facă cinste acestei țări. Artista maghiară s-a conformat și a realizat un covor de 202 metri pătrați categorisit drept „o carpetă culturală ungară“ care în realitate este o reprezentare a hărții fostului Imperiu Habsburgic. Opera ilustrează personalități ale istoriei maghiare, în special regi, cum ar fi Ștefan I al Ungariei („regele Ștefan cel Sfånt“), regele Sigismund de Luxemburd al Ungariei (1387) sau compozitorul Franz Liszt. Covorul are reprezentate două hărți ale Ungariei – una mică, afișând Ungaria și vecinii acesteia în Evul Mediu, și alta mai mare, reprezentånd Imperiul Habsburgic – iar Transilvania la 1848 este inclusă în granițele fostului Imperiu Habsburgic. Despre acest aspect, purtătorul de cuvânt al noii președinții ungare a UE a declarat că anul 1848 este o „primăvară a națiunilor“, când o serie de curente revoluționare au izbucnit în întreaga Europa, scrie EUObserver. Orice asociere a acestei realități cu politica actuală a Ungariei este „nedreaptă“. Cu toate acestea, realitatea este că între 1848-1849 nu mai puțin de 40.000 de români transilvăneni și 230 de sate românești au fost distruse pentru împlinirea acestui „vis revoluționar ungar“ în vremea în care Lajos Kossuth a fost conducătorul guvernului revoluționar. Reamintim că unul dintre primele proiecte de lege ale guvernului Viktor Orban, instalat în 2010, a fost legea acordării cetățeniei pentru etnicii maghiari din jurul granițelor estimați undeva la cinci milioane. Mai mult, există dezbateri dacă aceștia vor avea drept de vot, fapt ce nemulțumește Bruxelles-ul deoarece ar putea crea tensiuni iredentiste și revanșarde în jurul granițelor Ungariei.