Capă și șpagă

TVR a difuzat miercuri seară filmul anului – dnii Remeș și Mureșan într-un film de Capă și șpagă – dovedind că anul 2007 nu e anul integrării dar e anul cinematografiei. Am luat Palme d'Or la Cannes dar iată că nu ne-am oprit aici: dl Remeș a luat palma de oroare cu acest film în care dl Mureșan îi dă replica și plicul. Ce dialoguri reușite! Se dovedește că un profesionist adevărat strălucește și într-o mită secundară, cu doar 15.000 de euro, niște caltaboși și ceva palincă: "păi, mi-i dai, că nu e problemă, să nu ne vadă cineva; deci, Ghiță, singurul loc unde ne pot prinde cu ceva este când eu i-am dat plicul cu bani". Faptul că premiera a avut loc chiar în ziua când România primea ultimatum de 30 de zile de la C.E ca să evite clauza pe agricultură și pierderea unor fonduri de sute de milioane de euro, a sporit valoarea filmului – unde doi miniștri agricoli se mâzgăleau pe câteva mii. Se putea ceva mai penibil? Dl Remeș a fost silit de premierul Tăriceanu să demisioneze a doua zi din "cauza scandalului de presă" (nu din cauza licitațiilor pentru denunțătorul Ciorbă) dar răgazul de după vizionare a fost suficient pentru ca liderii PNL să se facă de râs (onoare excepțiilor!) criticând filmul în loc să fie oripilați de faptul că dl Remeș le-a transformat papionul liberal în papion de chelner de Ciorbă. Și a mai stricat și prețurile la licitații. Pe cine a găsit însă ministrul Justiției, vinovat? Pe DNA! Nu e prima dată când vinovăția e mutată de la făptuitor la divulgator. E problema instituțiilor (SRI, DNA, CSM, etc) cum se apără de scurgerile de informații. Din punctul de vedere al cetățeanului scurgerile de informații sunt binevenite – câtă vreme sunt scurgeri de adevăr. Vorba șpăgii: dacă nu curge, pică dacă se scurge, pică! Dar de ce, mă rog, nu trebuia să ajungă acest film pe ecrane? Ca să defileze dnii Remeș, Mureșan și Chiuariu – tot la televizor și să se declare nevinovați și hărțuiți politic? Măcar așa aflăm cât se întinde jegul. Dl Ghișe l-a întins atât de mult încât ne-a cerut după film să-i purtăm dlui Remeș recunoștință: "țara românească trebuie să-i fie recunoscătoare ministrului Remeș că a salvat-o de la incapacitatea de plată în '98-'99 când era ministru de finanțe". Ce are una cu alta? Dar – că veni vorba știe cineva cine sunt cei care au băgat-o atunci în incapacitate de plată? I-a pedepsit cineva? Nu e interesant că România a rămas în incapacitate de plată a pedepselor pentru toți cei care au furat-o? Așa încât, câte-un film despre găinăriile miniștrilor nu strică. Sigur față de marile seriale ale corupției el pare un film de desene animate: semn că n-aduc boșii, ce-aduc caltaboșii.