– Domnule academician, cu cateva zile in urma, ati reprezentat Romania la o intalnire cu experti spanioli in domeniul tratamentului dependentilor de droguri, problema de actualitate si de un interes acut pentru noi. Care sunt noutatile?
– A fost o reuniune cu experti de prestigiu in tratamentul dependentilor de droguri, dar si in probleme de educatie si preventie. Am reprezentat Ministerul Sanatatii, ca presedinte al Comisiei Nationale de Combatere a drogurilor si toxicologie. Trebuie sa elaboram o strategie nationala de combatere a abuzului de droguri pe toate segmentele, care sunt, in linii foarte generale, combaterea ofertei si a cererii. Prima se realizeaza cu ajutorul politiei. Combaterea cererii de droguri e mai complexa si impune participarea tuturor verigilor implicate – medicale, educationale, structuri nonguvernamentale, grupuri sociale, familia – in scopul formarii unei opinii care sa stopeze aceasta tendinta.
– Intelegem ca si in acest domeniu preventia este foarte importanta.
– In medicina, prevenirea imbolnavirilor este un principiu primordial. E mai usor sa previi decat sa combati. Insa cum nu intotdeauna da rezultatele dorite, e nevoie de tratament. Pornim de la principiul dupa care consumatorul de droguri este un pacient si toate structurile de tratament se bazeaza pe principiu. Cu o conditie – pacientul sa-si evalueze corect situatia, sa se lase monitorizat de factori responsabili si sa se supuna unui tratament adecvat. Este un domeniu in care specialistii spanioli au o experienta extrem de valoroasa.
– Sunteti un specialist de prestigiu al farmacologiei, domeniu in care oamenii isi pun multe sperante, dat fiind tabloul complex si ingrijorator al maladiilor contemporane. Care dintre ele au sorti de implinire?
– Intrebarea e provocatoare, deoarece farmacologia este una dintre cele mai dinamice stiinte bio-medicale. In medicina sunt doua componente – identificarea unei boli si mijloacele de tratament, medicamentele. Exista, de cam doua decenii, un progres remarcabil, care a permis si dezvoltarea cercetarii fundamentale intr-un ritm alert. Medicamentul este un mijloc de tratament, dar si unul de investigatie. Am intrat intr-o etapa postgenomica, in care se vor accentua tendintele farmacologiei moderne. Se va ajunge la individualizarea tratamentului pe baza cunostintelor din domeniul respectiv. Apare conceptul de farmacologie genomica.
– Pe principiul ca nu exista boli, ci bolnavi…
– E un principiu clasic. Materializarea lui a fost insa progresiva si conturata deplin abia in aceasta etapa. Intr-un viitor nu prea indepartat se va ajunge ca individualizarea tratamentului sa se faca pe particularitatile stricte ale genomului; sa se poata merge -la tinta-, scazand costurile si timpul acordat, crescand speranta de viata.
– Se va ajunge, intr-un fel, la acel panaceu, ca principiu?
– Ca principiu da, dar nu ca mijloace, fiindca medicamentul nu va fi unicat, ci cu tinta foarte precisa. Daca, acum, se considera ca exista cam 500 de tinte moleculare, pe viitor se apreciaza ca vor fi cam 6.500 de asemenea tinte, acoperind, pe cat posibil, intreg tabloul patologiei umane. Dintre acestea, cam 1.500 ar putea rezolva toate problemele majore care ar putea identificate in patologie.
– Ce maladii sunt vizate cu prioritate?
– Cancerul, bolile degenerative ale sistemului nervos central, infectiile microbiene si virotice, chiar SIDA. Se va dezvolta o farmacologie stiintifica extrem de exacta, astfel incat succesul sa fie cat mai mare. De altfel, si acum exista asemenea medicamente cu remarcabile reusite terapeutice. O alta directie este a bolilor degenerative ale sistemului nervos, ca boala Alzheimer (scleroza laterala amiotrofica), chiar Parkinson si altele de acest tip. Si patologia vasculara cerebrala ar putea fi prevenita, controlata si tratata cu mai mult succes. Alt domeniu este cel al dezvoltarii controlate stiintifice a antibioticelor si chimioterapicelor antibacteriene si antivirotice, care vor avea un grad de specificitate de natura sa diminueze riscul efectelor adverse asupra organismului uman.
– Asta fiindca bolile iatrogene, din cate stiu, se situeaza pe primele locuri ale morbiditatii si mortalitatii?
– Eforturile noastre sunt indreptate spre buna prescriere a medicamentelor. Nu orice medicament, nu in aceeasi doza, nu in acelasi timp. Asta inseamna sa intelegem pacientul, sa ne apropiem de el, sa-i acordam incredere, sa fim flexibili, sa ne adaptam la fiecare situatie.
– Mai este si fenomenul automedicatiei…
– Vreau sa precizez ca s-au luat masuri si pot spune ca aceste cazuri sunt din ce in ce mai putine. Utilizarea medicamentelor trebuie sa se faca cu prescriptia medicului, pentru ca medicamentele sunt si toxice, indiferent daca sunt de origine naturala sau sintetica. Dupa o clasificare OMS, cele mai multe medicamente fac parte din categoria substantelor cu toxicitate extrem de ridicata.
– Cum percepe un farmacolog terapiile naturiste, atat de mediatizate?
– Cu experienta pe care o am, mi-am facut un concept – medicul nu face decat sa urmeze caile naturii. Nu ne putem interpune legilor vietii. Un medic bun nu face decat sa ajute procesul natural de refacere, astfel incat, sincer sa fiu, nu prea inteleg conceptul de terapie naturista. Se spune ca se folosesc metode de origine naturala, insa ce inseamna aceasta? De origine animala sau vegetala. Dar si medicina foloseste asemenea mijloace. Sunt medicamente faimoase, folosite de zeci si sute de ani. Ma surprinde afirmatia ca produsele de origine naturala nu au toxicitate.
– Sau nu au efecte adverse.
– Cele mai toxice mijloace sunt de origine animala si se pot da numeroase exemple. Toxina botulinica, de pilda, are gradul cel mai mare de toxicitate. Penicilina este de origine naturala si cu toate acestea sunt cazuri de soc anafilactic, de aceea pacientul este intrebat, de fiecare data, daca a mai facut tratament si cum s-a comportat. Se mai pot da inca multe exemple. Problema este sa faci o terapie corecta, onesta, pe baza de dovezi. Sunt doua aspecte importante – eficienta si siguranta pentru pacient. E ciudat insa ca in mass-media apar mai multi asa zisi -experti- decat expertii adevarati, care cunosc foarte bine domeniul.
– De aici responsabilitatea care revine mass-media.
– As spune ca revine tuturor. Face parte din educatie. Se vorbeste de violenta, insa cred ca la fel de mult rau vine si din mediatizarea, fara discernamant, a tot felul de informatii.
– In afara de specialisti, putini oameni cunosc activitatea dvs. stiintifica – faptul ca aveti peste 250 de lucrari de specialitate, aparute in tara si peste hotare, ca sunteti autor a 17 brevete de inventie sau ca ati infiintat prima catedra de toxicologie din invatamantul medical romanesc. In temeiul acestei experiente, care sunt principalele noxe si cum reactioneaza organismul omului?
– Noxele pot fi chimice, microbiene, fizice si genereaza efecte foarte diferite. Daca actiunea lor este violenta, in cantitate mare si in timp scurt, duce la un dezechilibru al mijloacelor de aparare ale organismului. Iata, bunaoara, paracetamolul atat de cunoscut, in doze mici, este tolerat, cu efect analgezic si antipiretic; in doze mari duce la insuficienta hepatica acuta, uneori letala. Asta fiindca mijlocele de aparare ale organismului au fost depasite. Traim intr-o lume de substante chimice, ceea ce inseamna ca exista un permanent impact asupra organismului si este important sa nu fie depasita capacitatea de aparare a organismului. De aceea lupta impotriva poluarii este foarte necesara pentru starea de sanatate. Logic este sa actionam in directia refacerii homeostaziei organismului.
– Care este idealul pentru un farmacolog?
– Acest ideal se poate formula sub doua aspecte – sa aiba capacitatea de a individualiza dupa criterii foarte obiective fiecare tratament si mijloacele folosite sa fie adecvate si suficiente pentru pacient.
– Cum vedeti valoarea terapeutica a cuvantului in conditiile agresiunii informationale contemporane?
– Una extraordinara. Marii medici din totdeauna au avut capacitatea de a da incredere si speranta pacientului. Cuvantul are capacitate de a transmite caldura, intelegerea, competenta, dorinta de a face bine si convingerea ca pentru asta nu exista decat una sau doua cai terapeutice. Este cunoscut fenomenul placebo. Se considera ca in sistemul nervos central, dar nu numai, ca 60-65 % din rezultate pot fi influentate de terapia placebo. E impresionant.
– Cum definiti locul Academiei Romane in societatea noastra?
– Academia Romana, alaturi de Armata si Biserica, este o institutie fundamentala a tarii. Personalitatile care fac parte din Academie, prin contributiile pe care le au in domeniile stiintei si culturii, trebuie sa devina factori importanti ai progresului si prestigiului tarii. Noi, membrii Academiei Romane, generam valoarea institutiei. Prezenta noastra in solutionarea unor probleme majore ale tarii marcheaza prezenta Academiei in viata sociala. De aceea, in ce ma priveste, sunt hotarat sa ma implic in solutionarea problemelor din domeniul meu de competenta – medicamentul, politica medicamentului, problema abuzului de droguri, problemele toxicologiei. E important sa intelegem ca prestigiul Academiei creste prin prestatia noastra si sa devenim din ce in ce mai respectati ca institutie si ca personalitati.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
