Acasă Dezvăluiri Cum pierde Ciurchea banii europeni pentru modernizarea sistemului de sănătate

Cum pierde Ciurchea banii europeni pentru modernizarea sistemului de sănătate

DISTRIBUIȚI

Arătam zilele trecute că Ciurchea refuză să organizeze licitația pentru mentenanța cardului de sănătate și mimează că vrea să economisească banii publici. Nici azi nu s-a demarat licitația, de la articolul nostru precedent, sistemul a tot căzut iar incompetentul Ciurchea e tot în funcție. Nici prim-ministrul nu l-a demis și nici ministrul Sănătății nu s-a înghesuit să-i propună lui Cioloș să-l revoce. Sistemul cade tot mereu, medicii sunt disperați iar Ciurchea se ocupă de meschinării: stă și spionează medicii vocali, doar, doar i-o prinde cu ceva. În timpul ăsta România pierde fonduri europene pe bandă rulantă destinate modernizării sistemului sanitar.

Spre exemplu, în anul 2014 , CNAS a lansat pentru finanțare din fonduri structurale 2 noi proiecte naționale cu un impact deosebit în strategia de orientare a serviciilor de e-Sănătate către pacient și în îmbunătățirea deciziilor medicale.
Aceste proiecte sunt următoarele:

1. Sisteme informatice pentru gestionarea concediilor medicale și a biletelor de trimitere electronice; conectarea la DES a furnizorilor de servicii de recuperare și îngrijiri la domiciliu.
Obiectivele acestui proiect se încadrează în continuarea și materializarea efectivă a strategiilor deschise de sistemele anterioare, respectiv:
– facilitarea și perfecționarea serviciilor medicale acordate de prescriptorii de bilete de trimitere și de concedii medicale, cu beneficii asupra creșterii calității serviciilor medicale pentru cetățeni
– creșterea nivelului de monitorizare și control al serviciilor medicale, cu beneficii în utilizarea mai bună a FNUASS (fondul national unic al asigurarilor de sanatate)  și în mai buna decontare a valorii serviciilor medicale către furnizorii de servicii
– creșterea calității și siguranței îngrijirii pacientului, prin valorificarea inter-schimbului de date medicale despre pacient între furnizorii diferitelor categorii de servicii medicale, prin integrarea unor noi servicii medicale: recuperare și îngrijiri la domiciliu

2. Sisteme informatice pentru gestionarea rețetelor medicale necompensate și a rețetelor pentru substanțe stupefiante și psihotrope; conectarea la DES a furnizorilor de servicii de laboratoare medicale, stomatologie, dispozitive medicale și ambulanțe.
Obiectivele proiectului continuă și materializează efectiv strategiile deschise de sistemele informatice aflate în utilizare curentă, respectiv:
– finalizarea electronizării categoriilor importante de rețete medicale, necuprinse în prima etapă a sistemelor de tip e-Prescription, cu beneficii atât în perfecționarea serviciilor medicale, cât mai ales în imbunătățirea deciziilor medicale privind procedurile de tratament și profilactice, bazate pe analizarea unor seturi complete și coerente de date privind tratamentele medicamentoase prescrise pacienților
– creșterea calității deciziilor medicale, prin valorificarea inter-schimbului de date medicale despre pacient între furnizorii diferitelor categorii de servicii medicale, prin integrarea unor noi servicii medicale: de laboratoare medicale, stomatologie, dispozitive medicale și ambulanțe

Licitațiile au fost lansate, dar din cauza nenumăratelor contestații au fost anulate. De peste un an de zile nu s-a mai auzit nimic de aceste proiecte.

Ceea ce înseamnă că acum, la nivel național nu avem nicio evidență a nenumăratelor concedii medicale, a situațiilor îngrijirilor la domiciliu, a biletelor de trimitere, a consumului de medicamente necompensate, dar cu impact major ( droguri) și multe , multe altele.

Proiectele au fost aprobate pentru finanțare din fondurile destinate perioadei 2010-2013, dar achiziționarea serviciilor de realizare efectivă nu a putut fi finalizată până la limita anului 2015.
Obiectivele urmărite de aceste 3 proiecte rămân actuale. Mai mult decât atât, proiectele menționate se încadrează în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2014-2020. Trebuie doar ca în fruntea CNAS să fie numită o persoană competentă pentru că Ciurchea e nu numai incompetent dar și indolent.

Astfel, în această strategie națională, care este concordantă cu programul Comisiei Europene pentru domeniul sănătății, se evidențiază următoarele obiective principale ale dezvoltării sectorului e-Sănătate. La fiecare obiectiv în parte modul în care este evidențiat în prim plan și printre obiectivele celor 2 proiecte menționate mai sus:
– Întărirea şi diversificarea sistemului informatic unic integrat de sănătate
Toate proiectele de mai sus vor fi integrate împreună cu sistemele existente în Platforma PIAS, conducând la întărirea și diversificarea ei, în concordanță cu celelalte obiective ale strategiei
– Actualizarea şi consolidarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc.) şi asigurarea inter-operabilităţii dintre sisteme la nivel naţional şi european
Primele două proiecte asigură actualizarea și consolidarea resurselor informatice de tipul nomenclatoarelor, inclusiv prin obligarea utilizatorilor de a folosi aceleași formate, standardizate, în reprezentarea informației medicale; aceasta asigură implicit și inter-operabilitatea cu sistemele de e-Sănătate de la nivel european
– Monitorizarea şi evaluarea sănătăţii populaţiei
Toate proiectele asigură materializarea acestui obiectiv, în special prin agregarea în istoricul DES a informațiilor din toate episoadele medicale ale pacientului. Informațiile și funcționalitățile sunt centrate pe pacient, care își poate consulta el însuși aceste informații și poate controla vizibilitatea lor de către personalul medical, poate comunica mai bine cu medicul și poate participa efectiv la îmbunătățirea actului medical.
– Creşterea activităţilor de prevenţie în raport cu cele curative
Cele 2 proiecte contribuie la realizarea acestui obiectiv. Astfel, se asigură completarea întregului fond de informații din sursa tratamentelor medicamentoase bazate pe rețete, care permit analizarea volumului de date în vederea determinării de acțiuni profilactice și de tratament mai eficiente. De asemenea, se asigură completarea în DES  ( FISA PACIENTULUI ) a tuturor surselor de date de la furnizorii de servicii medicale, pentru a asigura spectrul complet de informații medicale care descriu starea de sănătate a pacientului, în scopul deciziilor medicale eficiente, inclusiv în scop preventiv.
– Implementarea soluţiilor de e-Sănătate care facilitează metodele profilactice.
Atât completarea surselor de date pentru DES, cât și asigurarea fondului complet de date privind tratamentele bazate pe medicamentele prescrise pacienților contribuie la realizarea acestui obiectiv, care marchează o orientare tot mai pregnantă a strategiei în sistemele de e-Sănătate de la metodele reactive de tratament tradiționale, către metodele pro-active, de profilaxie a bolilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.