Acasă Dezvăluiri J’accuse: soția comisarului cercetat pentru violență fața de mama Luizei e cunoscută...

J’accuse: soția comisarului cercetat pentru violență fața de mama Luizei e cunoscută că face jocuri pentru PSD-ul controlat de Clanul Sportivilor

DISTRIBUIȚI
J’accuse (în traducere, Acuz) a fost o scrisoare deschisă publicată la 13 ianuarie 1898, în ziarul L’Aurore de către influentul scriitor Émile Zola și adresată președintelui Franței Félix Faure. În celebra scrisoare, guvernul era acuzat de antisemitism și de încarcerarea ilegală a lui Alfred Dreyfus, un ofițer francez condamnat la închisoare pe viață pentru spionaj. Zola a denunțat erorile judiciare și lipsa unor dovezi serioase. Scrisoarea a fost tipărită pe prima pagină a ziarului și a cauzat un scandal public în Franța și peste hotare. Ca rezultat al popularității scrisorii, chiar și în lumea anglofonă, J’accuse! a devenit o expresie generică a indignării și a acuzării unei persoane puternice, ne explică astăzi Wikipedia.
Pe fluxurile agenţiilor de ştiri apare un comunicat sec. IGPR anunţă începerea cercetării administrative împotriva unui comisar șef , grad din poliție echivalent celui de colonel. Victimă i-a căzut acestuia Monica Melencu, mama Luizei Melencu, fata presupus a fi fost asasinată de Gheorghe Dincă, fapta fiind săvârşirea de acte de violenţă verbală. Ofiţerul în cauză este şeful Serviciului 4, cms. Şef Adrian CIOBANU.
Până aici, nimic deosebit. Problema începe când intri în detalii.
Plângerea Monicăi Melencu va fi analizată de Parchetul Curții de Apel unde activează soția lui Ciobanu
Competenţa de cercetare penală pentru fapte de violenţă verbală, prevăzute de art.296 cod penal, săvârşite de lucrători de poliţie judiciară din structura centrală a IGPR  aparţine Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti conform Ordinului 23 din 26.01.2018 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, nimeni alta decât Luminiţa Palade, prietenă la cataramă cu Lia Savonea, ştiţi dumneavoastră care!
Cine primeşte astfel de dosare? Evident un procuror care fie e deosebit de integru, fie nu se pricepe la cauze complexe şi percutează la „sugestii”!
De ce?
Simplu, pentru că în Bucureşti, cine nu e cu noi, e împotriva noastră!
La parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti acel procuror este Ramona CIOBANU!
Coincidenţă? Nu! Certitudine! Este soţia domnului comisar şef care indignat de „atitudinea” unei mame disperate să afle adevărul despre fiica sa şi care face tot ce crede de cuviinţă, uzează de dreptul constituţional la petiţie, de dreptul la liberă exprimare, de dreptul de mamă disperată să afle adevărul despre fiica sa, o ameninţă că dacă refuză să accepte prelevarea de probe ADN va face recoltarea cu forţa. Adică în limbaj PSD, cu japca!
Cum va fi efectuată cercetarea? Nu ştim, poate în domiciliul conjugal!
Problema însă este alta.
Doamna procuror, care aşa cum v-am spus este cunoscută pentru „competenţa sa profesională”, toţi poliţiştii „fugind” cu dosarele de la ea către alţi procurori care doresc să îşi facă cu adevărat meseria, este „specializată” în fabricarea de dosare poliţiştilor incomozi pentru clanurile infracţionale care sprijină pe faţă PSD în Bucureşti.
Ce apare în dosarul profesional al doamnei?
În anul 2017, Clanul Sportivilor, cei care în realitate conduc sectorul 4,  văzând că poliţiştii din sectorul 4 aplică strict legea, fără concesii și că fac dosare unor indivizi pentru acte sexuale cu un minor (adică pedofilie), pentru furt din diverse unităţi economice de pe raza de competenţă, că se implică în aplanarea unor litigii specifice comunităţii rome, dar generatoare de scandaluri publice şi alte chestiuni „minore” de care se ocupă poliţia în general, decid să decapiteze conducerea poliției din sector.  Şi cum unii dintre poliţişti participaseră şi înainte, la prinderea unor spărgători de bănci, tâlhari, violatori şi alţi infractori „graşi” care operau în Sectorul 4, venirea la putere a clanurilor din spatele PSD a dus la apariţia mecanismului „economiei de piaţă” adică cererea şi oferta.
Clanul Sportivilor îl vrea plecat pe un șef din Poliție
Cererea a fost „Scăpaţi-ne de acesta”, iar oferta a fost „ok”  (preţul real îl ştim „pe surse”, dar încă nu îl putem devoala, existenţa unei legături între doamna procuror CIOBANU şi un lider al Clanului Sportivilor, fost consilier local PSD la Sectorul 4, fiind cunoscută în cercurile de persoane „cel mai bine informate”).
Primul s-a oferit un procuror de la Sectorul 4, un individ de profesie reclamagiu, fost poliţist, fost veterinar, fost de toate, specializat în fabricarea de dosare unor poliţişti (Noroc că în unele cazuri acele dosare au fost repartizate unor judecători cu destul curaj, care au înlăturat toate probele administrate în dispreţul legii şi cu vădită părtinire, respectivii poliţişti fiind exoneraţi de răspundere pentru faptele inexistente, cu acordul celor în cauză vă vom comunica numerele de dosar, domnul în cauză putând să stea liniştit, că noi le ştim.)
Soluţia a fost simplă, doamna Ramona Ciobanu primeşte dosarele de la procurorul respectiv, inclusiv o „plângere” în care un infractor acuza de cercetare abuzivă pe poliţistul care i-a făcut dosarul şi pe şeful acestuia, pe procurorul care a întocmit rechizitoriul şi pe judecătorul care îl condamnase deja la fond, deşi între timp fusese condamnat definitiv la 4 (patru) ani de închisoare acuzaţia fiind aceea că bătuse un poliţist de la o secţie din sectorul 4 provocându-i o infirmitate permanentă (dispunem de hotărârile judecătoreşti din respectiva cauză, aşa că nu vă gândiţi că sunt poveşti, asta în cazul în care cineva va avea tupeul să conteste cele povestite).
Duduia Ramona ignoră poliţistul care a instrumentat dosarul, ignoră procurorul şi judecătorul din plângere (deşi ea trebuia clasată direct având în vedere că aspectele respective fuseseră prezentate ca „apărare” în cursul judecăţii şi 3 judecători -unul la fond şi doi în apel- le respinseseră), introduce în cauză şi victima în calitate de suspect ?! şi se sesizează „din oficiu” că la cele unele secţii de poliţie de pe raza sectorului 4 se comit „atrocităţi” împotriva infractorilor.
Culmea tupeului, solicită şi obţine autorizaţie de supraveghere tehnică pentru două secţii de poliţie şi pentru 3 poliţişti, din care unul era victima infractorului care făcuse plângerea, iar unul nici nu lucrase acolo când fusese cercetat în dosarul pentru care deja era condamnat.
Asta pentru că legea actuală obligă judecătorul să se pronunţe în aceeaşi zi pe cererea procurorului de încuviinţare a unor măsuri de supraveghere tehnică, altfel spus, trebuie să-l creadă pe cuvânt pe procuror că cererea este justificată. Chestia cu controlul judecătoresc asupra actelor procurorului este evident o glumă sinistră a sistemului judiciar românesc!
Cine să pună în executare mandatele de supraveghere? Simplu, DGA, instituţie plină de oameni ”competenţi”.
Problema a apărut când şi-au dat seama că cel care fusese victima infractorului reclamagiu deja se pensionase şi nu mai lucra. Soluţia? Tot avem 3 mandate, chiar dacă unul este pentru altă clădire, nu se bagă de seamă şi punem camere în toată secţia unde lucrează ceilalţi doi, ceva, ceva tot o ieşi.
Vorba cuiva, ghinion!
Nu a ieşit nimic, pentru că autorizaţii de supraveghere tehnică se pot da doar pentru anumite fapte expres şi limitativ prevăzute la art. 139 din codul de procedură penală! Adică, pentru nespecialişti, nu poţi folosi filaj şi interceptări telefonice pentru conducere fără permis sau alte găinării!
Nici o problemă, se descurcă fata, disjunge pentru faptele nedovedite, face un colaj din înregistrări, face o interpretare ca de scenariu de film şi gata, avem „dovada”.
Ramona Ciobanu aduce niște pedofili și hoți să se plângă de polițist
Ca să ţină însă avea nevoie de nişte declaraţii ale unor „victime”.
Se rezolvă şi asta, invocând formularea preluată din vechiul cod de procedură penală comunist privind „buna înfăptuire a justiţiei”, (cu acelaşi tupeu cu care şeful DIICOT a invocat că ei efectuează cercetări „pentru că pot mai mult”, uitând că de fapt este un parchet specializat şi în lipsa constatării uneia din infracţiunile date de lege strict în competenţa DIICOT, toată urmărirea penală efectuată de un organ necompetent va fi nulă), cere de la parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 dosarele privind acte sexuale cu un minor (pedofilie) ale unor indivizi, şi îi cheamă să reclame acte de ameninţare (cam ce a făcut şi soţul ei, cu diferenţa fundamentală că ăia erau infractori şi nu victime).
Cum infractorii în ultimii ani au învăţat că dacă vrei să scapi trebuie să faci plângere împotriva anchetatorilor, cu condiţia ca plângerea să ajungă la „cine trebuie”, pedofilii s-au conformat.
Oricum pentru „siguranţă”, dosarele de pedofilie zac în nelucrare în fişetul Ramonei din 2017, ca nu cumva indivizii să „se întoarcă”.
Oare cum se cheamă împiedicarea tragerii la răspundere penală a unor indivizi acuzaţi de pedofilie? Şi care sunt lăsaţi în libertate de 3 ani! Să mai violeze şi ei ceva, că dacă ar fi în puşcărie săracii ar deveni ei victime!
Şi asta nu e tot, doamna procuror mai cere şi nişte dosare ale unor indivizi surprinşi când sustrăgeau bunuri din  magazine tip cash and carry, adică surprinşi de camere de luat vederi, cu marfa asupra lor, mă rog, dosare fără nici un dubiu(adică beton în argou), dar pentru care mai nou unele parchete dispun renunţarea la urmărire penală motivând valoarea mică a prejudiciilor, deşi indivizii cu asta se ocupă, cu furturi de valoare mică în mod repetat. Adică  sunt hoţi de meserie, iar întocmirea de dosare, chiar urmate de pedepse cu suspendare ar face ca la următoarele fapte organele abilitate ale statului să nu manifeste clemenţă, având în vedere caracterul de repetabilitate al faptelor şi deci pericolul social concret şi ridicat al acestora.
Pentru că cei acuzaţi de furt refuză să se prezinte pentru a face plângere împotriva poliţistului, doamna procuror emite mandate de aducere şi îi ameninţă pe indivizii respectivi că dacă nu fac plângere că au fost agresaţi „verbal” îi trimite în judecată. Oamenii se conformează! Şi scapă de dosar care rămâne în continuare în fişetul doamnei procuror. Iar indivizii sunt în continuare liberi să fure! Din magazine, că ăia sunt capitalişti şi trebuie pedepsiţi pentru că ne aduc lucruri de proastă calitate, dublu standard cum spunea un clasic în viaţă, dar aflat după gratii.
În concluzie, membrii familiei Melencu nu au decât să facă plângere împotriva comisarului CIOBANU care i-a ameninţat în sediul IGPR.
Dosarul va ajunge la soţia acestuia, care se va abține dar va urmări îndeaproape ce acte vor face colegii ei de birou.
Diferenţa fundamentală între faptele poliţiştilor cercetaţi de doamna Ramona CIOBANU  şi cele ale soţului său constă în aceea că în timp ce poliţistul respectiv se adresa unor infractori, soţul doamnei procuror se adresa părinţilor îndureraţi care nu vor putea accepta că fata lor nu mai este în viaţă. Cine are copii înţelege ce spunem!
Vrem să se înţeleagă că nu acceptăm în nici un fel încălcarea drepturilor omului, însă punem pe primul loc apărarea vieţii, libertăţii şi integrităţii corporale a cetăţenilor, iar persoanele care încalcă aceste drepturi fundamentale trebuie să ştie că vor suporta rigorile legii care se va manifesta în primul rând prin lipsirea lor de unele din aceste drepturi, ca metodă de reeducare. Nu poţi să ştii ce ai făcut până nu pierzi şi tu acel drept pe care l-ai vătămat.
Ca atare, toţi infractorii trebuie să ştie că reprimarea lor va fi promptă, dură, fără echivoc, adică fără mănuşi. Şi ca să o cităm pe profesoara de lucru manual din Videle, se vor bucura de prezumpţia de vinovăţie! Adică vor fi încătuşaţi, culcaţi la pământ, purtaţi cu cătuşe în faţa judecătorului, iar dacă acesta va decide vor fi închişi într-un beci unde nu vor avea nici aer condiţionat, nici fresh de portocale şi nici bicicletă ergonomică. Să-l întrebe pe Daddy cum e!
Ramona Ciobanu a încălcat o hotărâre judecătorească dar pe ea nu a amendat-o nimeni cu 5000 de lei ca pe Monica Melencu
Şi ca să punem şi bomboana pe colivă, trebuie să arătăm că madam Ramona le are pe toate, adică a încălcat cu bună ştiinţă o hotărâre judecătorească prin care o minoră a fost internată într-un centru de plasament, dispunând cu de la sine putere şi evident în dispreţul legii şi desconsiderarea hotărârii judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti ca minora să nu fie  internată în centru de primire minori. Cu alte cuvinte a călcat în picioare munca inspectorilor de specialitate din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, s-a şters undeva cu hotărârea completului de judecată specializat în cauze cu minori şi a dispus ca minora „să fie încredinţată familiei”, în condiţiile în care tocmai familia era cauza luării în regim de urgenţă a acelor măsuri! (dispunem de hotărârile privind internarea minorei, aşa că să stea liniştită)
Rezultatul? Minora a fost exploatată sexual şi a rămas gravidă!
Credeţi că întrebarea este cine va avea grijă de copil ?! Vă înşelaţi! Întrebarea este cine va avea grijă de copii, pentru că tânăra, deşi este în continuare minoră se pare că este gravidă din nou!
Dar ce contează, important a fost să acţioneze conform comenzii politice şi să distrugă structurile de poliţie care controlau de bine de rău situaţia în Sectorul 4 , ca să lase drum liber Clanului Sportivilor, sprijinitorii PSD. Alegătorii tradiţionali ai PSD din sectorul 4 deja au constatat pe propria piele creşterea aberantă a impozitelor şi taxelor locale. Urmează majorarea tarifelor pentru parcările din jurul blocurilor, construite în mod aberant, astfel încât o persoană care nu are domiciliul în sectorul 4 nu se poate duce să-şi viziteze părinţii sau rudele pentru simplul motiv că nu ai unde parca, după care, după terminarea „reabilitării” pieţelor Sudului şi Progresul, vor vedea preţurile, având în vedere că acestea vor fi „impuse” de proprietarii din umbră.
Sintetizând, avem de a face cu favorizarea infractorilor, împiedicarea tragerii la răspundere penală a unor pedofili, hoţi, favorizarea exploatării sexuale a minorilor şi creşterea obligaţiilor sociale ale statului pentru copii născuţi din părinţi minori, fără posibilităţi de întreţinere, toate cu un singur scop, favorizarea unei grupări infracţionale şi eliminarea poliţiştilor care pot „periclita” ascensiunea Clanului Sportivilor.
Să ne mai mirăm că au ajuns să se răfuiască clanurile sub geamurile Parchetului General, ale Parlamentului sau ale poliţiei Comunitare, că de ANAF şi Ministerul Finanţelor nu-i pasă nimănui oricum?
Problema care rămâne o reprezintă astfel de oameni care ocupă anumite poziţii în sistemul judiciar sau de ordine şi siguranţă publică, poziţii pe care le folosesc în interes propriu sau al unui partid care le-a susţinut cariera şi ascensiunea nejustificată, nu în interesul public pentru care s-a creat acel post.
J’accuse!
Evident că nu este un caz singular! Asemenea situaţii se întâmplă peste tot în România!
Până nu se curăţă sistemul de asemenea specimene, mereu vom avea probleme de acest gen, până nu înlăturăm ingerinţa politicului nu vom avea linişte, asemenea gunoaie vor ocupa cu tupeu funcţii publice bine plătite, iar noi nu vom avea curajul să ieşim după anumite ore pe străzi, va trebui să ne dăm peste cap ca să ne luăm copii de la şcoală seara, deşi în mod normal, într-o ţară normală ei ar trebui să fie capabili să facă acest lucru singuri, în timp ce ei îşi vor face griji în continuare dacă anul viitor îşi mai fac concediul în Italia sau pe Costa del Sol, pentru că Antalya la all-inclusive sau Grecia la hotel de 3 stele e pentru săraci, ei fac parte din altă categorie, aceea a funcţionarilor publici români, cu maşini scumpe menite să le arate statutul social, luate evident în leasing ca să nu fie trecute în declaraţia de avere, care locuiesc în vile amplasate în cartiere rezidenţiale din afara Bucureştiului şi care cu tupeu solicită decontarea cheltuielilor de deplasare sau de cazare, deşi dispun inclusiv de mijloace de transport în comun ale STB pentru deplasare.
Da, suntem ţara unde majoritatea indivizilor apţi de muncă sunt încadraţi în sistemul public, indivizi care nu-și asumă nici o responsabilitate și care cu tupeu au dat vina pe cei mai mici decât ei pentru erorile lor.
Nu miră pe nimeni că parcările instituţiilor publice sunt pline de maşini de zeci şi sute de mii de euro, nu miră pe nimeni când un preşedinte de consiliu judeţean îşi afişează monstrul de peste 100.000 Euro primit de la mămica pensionară, nu miră pe nimeni când funcţionarii publici afişează cu tupeu ţinute extravagante şi scumpe.
Poate că ne merităm soarta şi avem statul pe care îl tolerăm, cu funcţionarii pe care îi tolerăm, cu mizeria pe care o acceptăm.
Sau poate că a venit timpul ca după 30 de ani mămăliga să explodeze din nou şi toţi aceşti indivizi să fie traşi la răspundere, inclusiv prin lustraţie, astfel încât să nu mai poată ocupa niciodată o funcţie publică, indiferent de mărimea condamnării primite sau de modalitatea de executare.
Un infractor să rămână un infractor şi chiar dacă prin executarea unei pedepse acesta îşi „plăteşte” datoria către societate, interdicţia de a ocupa o funcţie publică să opereze pe viaţă.
Şi atunci, da, J’accuse!
Că sub oblăduirea nefastă a PSD am ajuns ca infractorii să facă legea şi să se bată în mijlocul Bucureştiului, ca România să nu fie Grădina Carpaţilor ci raiul Pedofililor, ca în România cetăţeanul să fie aservit funcţionarului public şi nu invers, am ajuns ca în România trântorii să conducă stupul, iar albinele să plece din ţară şi tot ele să fie înjurate şi batjocorite atunci când vin în ţară!
Ţine de noi, acum ori niciodată, vorba Imnului, să scăpăm de această plagă!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.