Ajutorul de stat si serviciile de interes economic general

Ajutorul de stat si serviciile de interes economic general reprezinta o problema de actualitate a Comisiei Europene. Cu toate acestea, Tratatul Uniunii Europene nu mentioneaza ca functionarea serviciilor de interes economic general reprezinta un obiectiv major al comunitatii si nu confera puteri specifice acesteia in domeniu. In afara art.73 din Tratatul UE, care face referire expresa la sectorul transporturi, doar art.16 si 86 (2) din tratat contin referiri la serviciul de interes economic general. Legislatia comunitara contine o serie de elemente care schiteaza conceptul de serviciu economic de interes general, acesta fiind un serviciu universal care are continuitate, asigura protectia consumatorilor. Mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciului reprezinta un obiectiv major.

De-a lungul timpului, rolul crucial al autoritatilor publice in domeniul serviciilor de interes economic general nu s-a modificat. In schimb, modalitatile prin care autoritatile publice au urmarit indeplinirea acestor obligatii fata de cetateni au suferit adaptari in permanenta, prin alinierea acestora la noile evolutii economice, tehnologice si sociale. Un numar impresionant de servicii de interes economic general erau indeplinite in mod traditional de catre autoritatile publice in cauza. In zilele noastre, intr-o masura surprinzator de mare, autoritatile publice au insarcinat cu indeplinirea acestor servicii anumite intreprinderi publice sau private, limitandu-si prerogativele la definirea obiectivelor publice, la monitorizarea acestora si, acolo unde este necesar, la finantarea lor. Aceasta nu inseamna ca autoritatile publice au renuntat la responsabilitatea pe care o au, si anume aceea de a se asigura ca obiectivele de inetres general sunt atinse.

Asa cum rezulta din practica Curtii Europene de Justitie, in absenta regulilor comunitare ce guverneaza problema serviciului de interes economic general, statele membre au la dispozitie posibilitatea de a hotari care activitati economice constituie servicii de interes economic general. Comisia Europeana a elaborat in anul 2004, pentru analiza cazurilor notificate, cadre de lucru cu privire la ajutorul de stat si compensarea serviciilor publice de interes general.

In contextul armonizarii cadrului juridic care reglementeaza materia ajutorului de stat cu legislatia europeana si ca urmare a consultarilor tehnice avute cu reprezentantii Comisiei Europene, Consiliul Concurentei a adoptat Regulamentul privind ajutorul de stat sub forma compensarilor pentru indeplinirea serviciului de interes economic general, regulament acceptat si apreciat de catre oficialii comunitari. Astfel, Consiliul Concurentei poate autoriza ajutorul de stat sub forma compensarilor acordate intreprinderilor carora le-a fost incredintata prestarea unor servicii de interes economic general. Acest ajutor de stat este compatibil cu prevederile Legii 143/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, daca furnizorul si initiatorul ajutorului de stat demonstreaza indeplinirea criteriilor prevazute de regulament, necesitatea acordarii acestuia cu conditia sa nu intervina o supracompensare a costurilor de operare a serviciului in cauza prin acordarea ajutorului. De asemenea, trebuie demonstrat faptul ca, prin acordarea masurilor de sprijin, nu este afectat in mod nejustificat comertul dintre Romania si statele membre ale UE. Conform Legii ajutorului de stat, nr. 143/1999, serviciul de interes economic general este definit ca acel serviciu prestat in conditii de piata, pentru care exista obligatii impuse de autoritatile publice privind accesul consumatorilor in mod nediscriminatoriu si/sau alte obligatii impuse. Obligatiile ce rezulta din indeplinirea serviciului de interes economic general trebuie sa fie pevazute intr-un act normativ sau administrativ (lege, hotarare a guvernului, ordonanta etc). Serviciile de interes economic general trebuie sa opereze avand la baza respectarea principiilor si conditiilor pentru care au fost infiintate.

Rubrica realizata cu sprijinul Consiliului Concurentei