Cash-ul este încă „rege” în România

58% dintre posesorii de carduri plătesc în numerar

Dacă în Uniunea Europeană se plătește rar cu bani gheață, utilizându-se în schimb cardul, la noi lucrurile stau tocmai invers – românii preferă să folosescă banii cash. Mai mult, atunci când folosesc cardul, cei mai mulți români nu o fac decât pentru a retrage bani de la bancomat.
Doar 2% din posesorii de carduri din România plătesc mereu prin card, iar 58% dintre aceștia au numerarul ca principală opțiune pentru a achita, potrivit unui sondaj realizat de MasterCard.
„Numerarul este încă «rege» în România și doar 2% din posesorii de carduri plătesc întotdeauna cu cardul, iar 17% dintre aceștia utilizează în mod egal cash-ul și cardul pentru a achita“, a declarat managerul MasterCard Europe România, Denisa Mateescu. Ea consideră că printre motivele pentru situația de mai sus se numără cultura românilor, lipsa de POS-uri (aparatele pentru plata cu cardul la comercianți, n.r.) și, nu în ultimul rând, faptul că oamenii nu au încă încredere în securitatea procesului de plată.
Mateescu a mai arătat că, în general, cardul este folosit pentru achiziția de bunuri de folosință îndelungată, în timp ce în alte state europene acest produs bancar este utilizat pentru cumpărăturile de zi cu zi.
Astfel, 8% dintre respondenții la sondaj preferă cardul la cumpărarea de mobilă, de pachete de călătorii, bilete de avion sau aparate electronice.
Mateescu a arătat că este încurajator că la plata utilităților se preferă, în proporție de 4%, plata prin card.

Design-ul mai important decât securitatea

Partea bună este că piața de carduri are un potențial ridicat de dezvoltare, în condițiile în care doar jumătate din populație deține un card bancar, problema e că românii sunt mai preocupați de felul cum arată produsul decât de securitatea acestuia.
„Respondenții la sondaj păreau mai preocupați de design-ul cardului decât de securitate, iar aceasta este o problemă de educare a pieței. Cred că nu mulți consumatori fac diferența între cardul cu bandă magnetică și cel cu cip. Trebuie să educăm piața, consumatorul, pentru ca el să poată să facă o alegere în cunoștință de cauză, întrucât atunci și el va fi mulțumit, și industria va merge bine“, a spus Mateescu.
Cea mai mare penetrare a cardurilor se găsește în București și în partea de vest a țării.
„Tinerii educați din orașele mari au cea mai mare interacțiune cu băncile, astfel că 27% din aceștia au aplicat singuri pentru un card.
Cea mai mare parte dintre deținătorii de carduri au între 25 și 44 ani, iar zona rurală este încă subdezvoltată“, a spus Mateescu.