Cele mai frecvente metode de „fentare” a Fiscului

Utilizarea firmelor „fantomă“, implicarea în tranzacții a unor firme aflate în insolvență sau implicarea ilicită a persoanelor fizice în operațiuni comerciale – sunt cåteva dintre cele mai des întålnite metode folosite de afaceriști pentru a scăpa de impozite.
Neplata TVA aferentă achizițiilor intracomunitare, în special la tranzacțiile cu legume, fructe, cereale, carne și produse din carne, este una dintre cele mai frecvente metode prin care romånii încearcă să fraudeze Fiscul, potrivit datelor furnizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), la solicitarea „Curentul“.
„Libera circulație a mărfurilor în spațiul intracomunitar este exploatată ilicit de către unii operatori economici care, prin invocarea unor identități fictive, cesionarea ori abandonarea firmelor care acumulează debite față de bugetul de stat, încearcă să se sustragă de la plata obligațiilor fiscale“, arată reprezentanții ANAF.
Sustragerea de la plata TVA aferentă creșterii de preț a produselor importate, în special bunuri de larg consum, este o altă situație întålnită frecvent de inspectorii Gărzii Financiare. Fenomenul constă, în principal, în însușirea integrală a diferenței dintre prețurile modice înscrise în facturile de import și prețurile practicate în mod real la comercializarea acestor produse pe piața romånească.

Inspirați de criză

Metodele de fentare a Fiscului au fost inspirate și de… criza financiară. Astfel, a crescut numărul situațiilor în care sunt implicate în tranzacții firme aflate în procedura de insolvență, care beneficiază în mod nejustificat de procedura simplificată de taxare inversă.
În domeniul imobiliar, cea mai folosită metodă este implicarea unor persoane fizice în operațiuni comerciale, cu sustragerea de la plata TVA.
„Cu precădere, în perioada anilor 2006-2008, s-a remarcat o creștere semnificativă a tranzacțiilor imobiliare efectuate în scop comercial de către persoane fizice care nu se înregistrează ca plătitori de TVA, deși activitatea desfășurată, prin volumul tranzacțiilor și repetabilitatea lor, are în mod evident un caracter de continuitate, în sensul definit de Codul Fiscal“, arată reprezentanții ANAF.
Sunt și situații în care sunt derulate tranzacții ilicite, urmate de solicitarea rambursării de TVA necuvenită. Modalitatea utilizată constă în realizarea unor circuite tranzacționale fictive, care nu implică o mișcare efectivă de bunuri/servicii, în baza cărora ulterior sunt solicitate rambursări de TVA.
Potrivit ANAF, sunt afectate de rambursări ilicite de TVA activități derulate în sectoare diverse precum: operațiunile de leasing, schimbarea frauduloasă a tratamentului fiscal (urmată de încercarea de lichidare a societății comerciale implicate), operațiuni de export sau livrări intracomunitare.

Solvenți pe post de benzină

În domeniul accizelor, romånii încearcă să fure statul prin comerțul ilicit cu țigarete. Sursele principale de aprovizionare sunt constituite din intrările ilicite (contrabandă) realizate de persoane fizice sau juridice, dar și prin intermediul magazinelor tip „duty-free“.
În cazul produselor energetice, diferite amestecuri sunt våndute în loc de carburanți. Astfel, se declară în fals un nivel de taxare inferior pentru produsele în cauză (spre exemplu, păcura în loc de motorină) sau sunt importați solvenți (produse neaccizabile, cu parametri tehnici asemănători benzinei), care apoi sunt comercializați ilicit drept carburanți.
În domeniul băuturilor alcoolice, frauda fiscală se realizează, în principal, prin comercializarea fără documente a alcoolului și a băuturilor alcoolice fabricate clandestin, încadrarea cu rea voință a băuturilor alcoolice în categoria produselor intermediare, în scopul însușirii diferenței de acciză și utilizarea de banderole false.
Una dintre cele mai comune practici ilicite este munca la negru și subevaluarea recompensării muncii. Potrivit ANAF, fenomenul se manifestă îndeosebi în construcții, turism-hoteluri/restaurante, și sectorul informal, necontabilizat (cel mai frecvent în cazul serviciilor: reparații, recondiționări, servicii menajere, meditații etc).
O altă metodă de reducere ilicită a obligațiilor fiscale este neînregistrarea, în totalitate sau în parte, a operațiunilor cu caracter comercial, respectiv a veniturilor realizate.
O altă practică folosită de afaceriștii evazioniști este majorarea artificială a cheltuielilor și deduceri ilicite de TVA prin înregistrarea în evidențele financiar-contabile a unor prestări de servicii de la intern sau extern, care ulterior nu mai pot fi identificate/cuantificate (management, marketing, know-how, consultanță etc). În multe situații s-a constatat că prestatorii sunt firme tip „fantomă“ sau înregistrate în „paradisuri fiscale“.