Acasă Economic-Financiar Creditul ipotecar în euro – o bombă cu efect întârziat

Creditul ipotecar în euro – o bombă cu efect întârziat

DISTRIBUIȚI

Creditul ipotecar acordat în euro reprezintă pentru România o bombă cu efect întârziat, pentru că „euroizarea“ creează condițiile unui consiliu monetar și pune banca centrală în imposibilitatea de a-și aplica politica monetară, consideră directorul general al ING Bank România, Mișu Negrițoiu.
„Creditul ipotecar în euro este o bombă cu efect întârziat (… ) Acest portofoliu existent de credite ipotecare în euro, de 7-8 miliarde, această problemă de facto te face să te comporți ca un consiliu monetar (…) este un comportament aproape similar currency board, dar am văzut că este numit de presa internațională shadow euro, bazat pe un portofoliu existent“, a spus Negrițoiu, la Romanian Financial Forum. Acesta apreciază că finanțările în euro sunt produse atipice pentru o economie locală, emergentă, care pot crea distorsiuni majore, fiind originate ca obligații în euro pe baza unor venituri în lei.
„Este bombă cu efect întârziat pentru că nu poți să-ți aplici politicile monetare într-o piață dominată de euro, este o piață off-shore, care scapă autorităților, nepredictibilă, neguvernabilă. N-ai cum să pretinzi să guvernezi și să influențezi ceva în țara ta când e vorba de ceva ce n-ai originat“, a spus Negrițoiu, adăugând că „euroizarea“ este în prezent cea mai mare problemă a României, punctând că firmele locale sunt îndatorate excesiv în valută.
„Riscul de credit și riscul valutar sunt importante. În mediu bancar există această preocupare și de aceea creditele se dau acum cum se dau“, a mai spus Negrițoiu. El a adăugat că, dacă nu ai cum „să previzionezi, să guvernezi sau să administrezi ceva în țara ta, teoretic, orice s-ar putea întâmpla“.
„O depreciere care ar putea ajuta economia ar putea genera o altă criză. Euroizarea este cea mai mare problemă a României astăzi“, a explicat Negrițoiu.

De pe o zi pe alta

În ceea ce privește economisirea, Negrițoiu spune că, pe termen scurt, comportamentul românilor nu se va schimba.
„Este vorba despre un model cultural, tradițional. Românii nu se gândesc să își facă asigurări, nu se gândesc ce or să facă după pensie“, a explicat Năgrițoiu, adâugând că și acum, în ciuda crizei, românii își fac vacanțele la hoteluri de lux unde cheltuiesc mii de euro pe săptămână.
„Trebuie să trăim mai cu măsură!“, a spus Negrițoiu.
Potrivit unui studiu al grupului ING, realizat în luna august 2010, peste jumătate dintre români spun că simt frică, dar și speranță în ceea ce privește viitorul financiar, paradox întâlnit și la nivel global, dar populația din România este pasivă și așteaptă ca problemele să se rezolve de la sine.
„Românii resimt mai acut paradoxul frică – speranță comparativ cu media globală. Încrederea este mult diminuată comparativ cu nivelul global, însă ceea ce este mai important este că sunt pasivi“, a arătat Cornelia Coman, director general al ING Asigurări. Ea a explicat că în străinătate oamenii nu au încredere, dar încearcă să-și rezolve problemele și să își asigure un viitor financiar prin luarea unor decizii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.