Acasă Economic-Financiar Directorul general și pălăriile lui

Directorul general și pălăriile lui

DISTRIBUIȚI

Autor: Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta
Rolul unui director general nu se mai limitează doar la buna gestionare a companiei. Globalizarea reformulează definiția rolului acestuia și îi extinde directorului general zona de acțiune.
În față provocărilor provenite din mediul de afaceri, investitorii și consiliile de administrație susțin tot mai puternic acțiunile directorilor generali. Motivul? Directorul general are răspunderea rezultatelor, iar în mediul de afaceri impactat de o transformare accelerată decizia trebuie să fie luată rapid.
Consecința? Extinderea responsabilităților directorului general. De multe ori însă, directorii generali sunt mai conservatori și nu-și asumă răspunderea rolului extins pe care investitorii și consiliile de administrație li-l dau. Dacă nu au legătură directă cu obiectul de activitate al companiei pe care o conduc, pentru mulți dintre directorii general probleme ca protejarea mediului sau cauzele sociale sunt percepute ca fiind departe de zona lor de responsabilitate.
Implicarea directorului general în construirea relației cu investitorii și cu consiliul de administrație este necesară pentru ca acesta să le înțeleagă așteptările și să ajungă la un consens cu toți factorii implicați cu privire la ariile de focus ale companiei.
Motivul disconfortului pe care îl are directorul general în relația cu aceștia se referă la reconcilierea dificilă a opiniilor uneori contradictorii ale acestora, dar și la cerința de implicare tot mai mare pe care aceștia o doresc de la el în rezolvarea unei multitudini de provocări generate de mediul de business în continuă schimbare.
În acest context diferit de afaceri, spre surprinderea directorilor generali, investitorii și consiliul director susțin luările de poziție ale acestora pe chestiuni sistemice ce privesc cadrul de reglementare al industriei în care își desfășoară activitatea compania, precum și deciziile la nivel macro, luate în ministerele de resort sau în forurile profesionale.
Directorii generali din generația X (1965-1980), obișnuiți să fie cumpătați în luările de poziție publice ca să nu influențeze negativ indicatorii bursieri sau să facă ulterior management de criză, se auto-cenzurează și ajung să nu spună nici ceea ar putea ajuta compania și mediul în care operează. Însă, generația Y a directorilor generali (1981-2000) comunică direct și deschis, chiar și în rețelele socializare, și au lejeritatea prezentărilor în public. Generația X a directorilor generali caută adevărul, pe când generația Y privilegiază autenticitatea și etica.
Generațiile directorilor generali se schimbă și pentru că generația investitorilor și a membrilor consiliilor de administrație se schimbă. Generația X a directorilor generali este mai precaută pentru că, inițial, mediul lor investițional și de conducere era unul mai conservator. Această generație are deci un model de leadership mai conservator, cu o puternică viziune unificatoare, o guvernanță și cultură corporativă robustă care să nu deranjeze factorii de reglementare chiar și când aceștia sunt abuzivi.
Predominant prezentă în industria tech, generația Y a directorilor generali este mai extrovertă în relația cu investitorii și ceilalți factori interesați. Chiar dacă nu au o cultură de business la fel de solidă ca cei din generația X, directorii generali ai generației Y sunt mai bine conectați la dinamică mediului de business transformat de tehnologie. Învață repede, comunica în timp real, decid rapid pentru că și cei care formează consiliul de administrație al companiei lucrează agil și-i imputernicesc repede. Au puncte de vedere și le afirmă, se organizează în clustere și propun soluții de reglementare și stimulare a industriei de pe poziția arhitecților acestei noi lumi. Generația X are o moștenire, generația Y are o misiune.
În concluzie
Absența permisiunii explicite a factorilor implicați că directorii generali să vorbească sau să acționeze nu suspendă importantă colaborării sau a alinierii opiniilor. Importantă unui parteneriat între directorii generali și consiliul de administrație contează pentru implicarea acestora în chestiunile ce schimbă mediul de afaceri.
Țînând cont de creșterea importanței rezolvării sustebabile a provocărilor că imperativ de creștere a companiei, directorilor generalii le revine asumarea unui rol extins în cadrul propriilor companii. Capacitatea de a alinia parțile interesate ale unei companii la un anumit curs de acțiune într-o lume caracterizată de volatilitate și complexitate, trebuie să devină parte din noul ADN al directorului general.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.