Pierderile la nivelul contribuțiilor la asigurările sociale se ridică la aproximativ 7 miliarde euro anual
România se află pe locul cinci în Europa în funcție de ponderea economiei subterane în PIB în 2008, de 33%, după Letonia, Bulgaria, Estonia și Croația, potrivit unui studiu Visa Europe, realizat de către compania de consultanță AT Kearney și Friedrich Schneider.
Economia subterană din România a reprezentat 33% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2008, respectiv 46 miliarde euro.
Singurele state membre ale Uniunii Europene care dețin cote mai ridicate al economiei subterane în PIB sunt Letonia și Bulgaria, cu rate de 36%, și Estonia și Croația, cu 35%. România înregistrează valori ridicate ale economiei subterane în majoritatea industriilor. Pierderile la nivelul contribuțiilor la asigurările sociale se ridică la aproximativ 7 miliarde euro anual, cea mai mare parte a economiei subterane provenind din sectorul producției. Din cauza economiei subterane, pierderile la nivelul taxei pe valoarea adăugată (TVA) se ridică la aproape 3,5 miliarde euro, iar cele din impozitele pe muncă și din contribuțiile sociale la 16,4 miliarde euro.
Astfel, segmentul producției, care a contribuit în 2008 la produsul intern brut (PIB) cu 33,4 miliarde euro, determină o economie subterană în valoare de 14 miliarde euro, în condițiile în care 75% reprezintă muncă nedeclarată, iar 25% subraportare a vânzărilor, potrivit estimărilor companiei. Pe locul 2 se află comerțul, cu o economie subterană de 6,1 miliarde euro, 10% provenită din munca nedeclarată și 90% din subraportarea vânzărilor.
Construcțiile se situează pe locul al treilea, urmate de trasport și comunicații, respectiv de imobiliare și închirieri, fiecare din cele trei sectoare determinând economii subterane între 3 și 4 miliarde euro. „Cazurile tipice țin de deținerea mai multor locuri de muncă, dintre care o parte sunt la negru, larga răspândire a muncii și plății la negru în domeniul serviciilor: de la zugrăvit, îngrijirea copiilor, meditații școlare, servicii medicale, mergând până la dezvoltarea de pagini web. De regulă, în aceste domenii, majoritatea salariilor sunt plătite în numerar. Un alt exemplu vine din industria turismului, unde există un număr mare de locuri de cazare neînregistrate în stațiunile de pe litoral, în stațiunile montane cât și în Deltă“, se mai arată în studiu.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
