-Groparii- autostrazii Bucuresti – Pitesti construiesc pasaje in Capitala

In urma cu doua zile, Primaria Capitalei a anuntat castigatorii licitatiei internationale pentru constructia pasajului de la Basarab – italo-spaniolii de la Astaldi Spa. Nimic neobisnuit la prima vedere. Dupa o cercetare minima, am descoperit ca norocosii castigatori sunt aceiasi care, prin subsidiara lor Todini Astaldi Federici, au refacut autostrada Bucuresti – Pitesti, in timpul mandatului de ministru al transporturilor al lui Traian Basescu, pe banii BERD. Inaugurata cu mare pompa in vara lui 2000 de urmasa lui Basescu in scaunul Transporturilor, Anca Boagiu, autostrada cu pricina arata astazi mai rau ca inainte de refacere, motiv pentru care romanii care au ghinionul sa o strabata au numai cuvinte de -bine- la adresa celor doi demnitari si a constructorilor italieni.

Democratii par sa fi trecut usor cu vederea aceste aspecte -neesentiale-, iar Primaria Capitalei le-a oferit un nou proiect italienilor, de data aceasta mai scump decat precedentul. Primaria pune la bataie aproape 400 milioane RON pentru a transforma in realitate visul de edil al lui Basescu.

Curios fapt, la cateva ore de la anuntarea castigatorilor licitatiei pentru pasaj, presedintele Basescu vorbea, cu ocazia investirii lui Radu Berceanu in functia de ministru al transporturilor, de autostrada Bucuresti – Pitesti ca de un esec si ii recomanda calduros fostului sau coleg de partid sa lucreze cu constructorii romani. -Priviti cu multa atentie la agentii economici romani. Uitati-va la marile esecuri din infrastructura romaneasca, fie ca discutam de autostrada Bucuresti – Pitesti, fie ca discutam despre drumuri nationale reabilitate, care nu au rezistat. Intotdeauna veti gasi antreprenori generali straini, iar in subantrepriza – firme romanesti-, a precizat seful statului.

Slaba calitate a lucrarii finantate de BERD in 1996 si inaugurate in 2000 de urmasa lui Basescu in fotoliul Transporturilor, Anca Boagiu, e deja de notorietate. Acuzat de autoritatile romane, antreprenorul italian s-a aparat in 2001 chiar prin vocea premierului Italiei de la acea vreme, Silvio Berlusconi. Acesta a declarat ca FAT a fost obligat de catre Ministerul Transporturilor sa lucreze cu anumiti subcontractori, nominalizati de minister (!!), si sa aplice tehnologii -noi- de sorginte romaneasca, neviabile (este vorba de solutia -stratului subtire- din asfalt lipit pe beton). Acest proiect condus si realizat de Traian Basescu ca ministru a costat statul, din 2000 pana acum, zeci de milioane de euro pentru reparatii si completari (numai anul acesta actiunea de refacere scoate de la buget circa 30 milioane de euro).

De ce e necesar sa ne aplecam cu mai multa atentie asupra acestui subiect, trecand dincolo de circul oferit gratuit de catre membrii Consiliului General al Capitalei sau terti implicati direct sau indirect in afacere (locuitorii din zona Titulescu, biserica din zona si, de ce nu, afaceristi ce-si vad obturat vadul de noua constructie, menita sa fluidizeze traficul in Capitala, conform declaratiilor lui Traian Basescu, preluate de urmasul sau la conducerea Capitalei, Adriean Videanu)? Pentru simplul fapt ca ne putem trezi cu inca o -autostrada Bucuresti – Pitesti- sau, mai aproape de realitate, inca un -Pod Grant-, care sa inghita anual milioane de euro pentru refacere si reconditionare.

Sapte pentru 400 milioane RON

Sapte firme au participat la o batalie avand ca miza aproape 400 milioane RON: -Astaldi&Constuccion-, -Zublin AG-Dywidag-Alpine-, -Max Bogl Bauunternehmung-, -JVPizzaroti-Tirrena Scavi-, -Bento Pedroso Construcoes-Imsat-Moniz-Da Maia-Serra&Fortunato-Empreiteiros-, -Mochlos-Societatea Anonima de Comert, Industrie, Constructii si Turism-, -Aktor-. Cei sapte ofertanti au venit cu multiple alternative de proiect, 17 solutii tehnice desemnand castigatorul.

Marele pot a fost adjudecat, din nou, de un consortiu avand ca parte componenta un nume deja celebru pe piata constructiilor de drumuri din Romania. Este vorba de -Astaldi&Constuccion-, apartinand unui grup italian – Astaldi Spa – care a beneficiat de nenumarate lucrari castigate din partea autoritatilor romane, cu sau fara licitatii.

Cine este Astaldi Spa Italia?

Daca italienii pot fi considerati, alaturi de nemti, drumarii Europei, cu siguranta despre Astaldi Spa putem afirma ca au devenit in ultimii 15 ani drumarii Romaniei. Firma Astaldi Spa are sediul in Italia, localitatea Roma, Giulio Vincenzo Bona 65. In general recunoscuti pentru lucrari de mare calitate, italienii din regiunea Livorno au dat destul de multe rateuri pe plaiuri mioritice. Nu-i mai putin adevarat, Astaldi, indiferent de consortiul prin intermediul caruia au castigat lucrari, au fost doar antreprenori generali, de executarea efectiva a lucrarilor ocupandu-se unul sau mai multi subantreprenori, de cele mai multe ori romani care lucreaza cum li se dicteaza, cazul de anul trecut cand un cameraman a reusit sa cumpere fara prea mari probleme un camion cu material pentru covor asfaltic, pentru doua milioane de lei, inclusiv transportul la domiciliu, fiind deja celebru.

Prima experienta cu adevarat -manoasa- pentru constructorul italian a fost deja celebra autostrada (nerecunoscuta ca atare de multi europeni) Pitesti – Bucuresti, dobandita de la Traian Basescu, pe atunci ministru al trasporturilor. Sub denumirea de Federici Astaldi Todini, italienii au bagat in buzunar un proiect de 100 milioane de euro (valoarea initiala la care a castigat licitatia a fost de 17 milioane de euro). Daca la acestea adaugam costul initial facut pe vremea lui Ceausescu si miliardele inghitite de operatiuni anuale de peticire (refacere in termenii autoritatilor), putem afirma fara sa gresim ca A1 i-a costat pe romani, numai pana acum, peste 300 milioane de euro.

Autostrada de cosmar

Revenind la lucrarea italienilor, sa incercam sa refacem cronologic odiseea autostrazii. Data in folosinta in 1973, modernizata in anii *80, apoi in 1995, reconstruita intre 1998 si 2000, autostrada Bucuresti – Pitesti este un adevarat cosmar pentru automobilisti. Decizia reconstruirii a fost luata in 1997, intrucat drumul se deteriora de la an la an si mai ales datorita faptului ca a fost inclus in Coridorul IV Pan-European (Nadlac – Arad – Timisoara – Lugoj – Deva – Alba Iulia – Sibiu – Pitesti – Bucuresti – Lehliu – Fetesti – Cernavoda – Constanta).

In anul 1997, pe timpul guvernarii CDR, a fost organizata o licitatie internationala, ministrul transporturilor la acea vreme fiind actualul presedinte al tarii, Traian Basescu. A castigat consortiul italian Federici Astaldi Todini – FAT ITALIA, a doua clasata fiind SALINI, din aceeasi tara. FAT nu a reusit nici pe departe sa se achite de obligatiile facute la adjudecare. Ei au ofertat un pret mai bun pe km, promitand finalizarea lucrarii in 22 de luni (fata de 24 de luni, termen la care se angajase SALINI).

Termenul de dare in folosinta a fost depasit cu 14 luni, iar costul lucrarilor a ajuns aproape de sase ori mai mare decat cel estimat initial. In cifre, costurile lucrarilor efective s-au majorat cu 79,7 de milioane USD. Alti 1.143.592 USD au fost platiti consultantului GIBB Ltd. Marea Britanie si inca 168.750 USD au fost achitati proiectantului IPTANA SEARCH ROMANIA. De la 17 milioane USD, cat s-a prognozat initial, s-a ajuns la 97 milioane USD, fonduri asigurate de Banca de Reconstructie si Dezvoltare si de la bugetul de stat. Lucrarile au fost executate deplorabil, fara respectarea parametrilor impusi in caietul de sarcini, conform declaratiilor specialistilor, dar si constatarilor facute zilnic de soferi.

Cine raspunde si cine suporta pagubele?

Inainte de darea in folosinta a autostrazii au fost identificate o serie de deficiente majore de constructie. Beneficiarul lucrarii – Agentia Nationala a Drumurilor (AND), actuala Companie Nationala de Autostrazi si a Drumurilor Nationale din Romania (CNADNR) – a inchis ochii si a deschis punga. Comisiile de receptie a lucrarilor au semnat documentele de buna executie, desi acestea nu fusesera finalizate, iar altele erau neconforme cu cerintele din caietul de sarcini si planurile aprobate. La acea vreme, ministru al transporturilor era Anca Boagiu, urmasa pe tron a actualului presedinte Traian Basescu. Ea a participat chiar la inaugurarea autostrazii, aratandu-se foarte multumita de calitatea celor 96 km construiti de FAT ITALIA si subcontractorii romani Hidroconstructia SA, Energoconstructia SA si CCCF SA, sucursala Bucuresti.

Curtea de Conturi a Romaniei a sesizat organele de urmarire penala si Colegiul Jurisdictional al Camerei de Conturi a Municipiului Bucuresti, pentru stabilirea si trimiterea in judecata a vinovatilor. Insa totul a ramas in coada de peste, consultantul GIB, gasit responsabil, fiind extrem de alunecos si, in final, prejudiciul a fost suportat de la bugetul de stat.

Garantat 12 luni

Ciudat este faptul ca AND a acceptat la semnarea contractului un termen de garantie de doar 12 luni, in loc de 10 ani, practica uzuala europeana. Mai departe, desi constructorului i se oprise 10% din fiecare factura onorata, aceasta n-a fost executata, chiar daca autostrada s-a deteriorat in perioada de garantie. FAT chiar a efectuat cateva reparatii in 2001, pe vremea ministrului Miron Mitrea.

Abia dupa ce italienii au incasat garantia de 47 miliarde de lei si sase milioane USD, AND a vrut sa dea subcontractorii in judecata. Neavand contract direct cu ei, totul a cazut, atentia indreptandu-se spre antreprenorul general FAT si spre consultantul englez GIBB Ltd. Cand se vor recupera prejudiciile si cat ne va mai costa aceasta asa-zisa autostrada, numai Dumnezeu poate stii! Cert este ca acum s-a trecut la o lucrare despre care oficialii ministerului afirma ca -nu o putem numi nici reparatie, nici reabilitare, nici reconstructie. Mai explicit, se efectueaza o reparatie capitala. Lucrarile de reabilitare a tronsonului pe kilometrii 23-46 ai autostrazii Bucuresti – Pitesti vor incepe pe data de 16 iunie (n.r. – astazi). Garantia constructorilor va fi de doi ani-. Cauzele acestor noi cheltuieli nu par sa deranjeze: -In strainatate exista lucrari de intretinere care trebuie facute. In fiecare an trebuie lucrari de intretinere. Acolo am lucrat pentru ca exista niste fisuri in stratul de uzura. Daca nu sunt reparate in timp, fisurile apar ca gropile de la kilometrii 23-46. Anul trecut, am reparat fisurile care au aparut din cauza traficului, a temperaturilor sau a solutiilor care se dau la deszapezire-. Se discuta chiar si despre oportunitatea acordarii administrarii autostrazii unui operator privat care sa isi scoata cheltuielile din taxa de acces instituita la portile de intrare pe model occidental.

Oameni noi, aceleasi afaceri!

Astaldi Spa a fost preferata in continuare si de PSD. Trecand peste incidentul cu neexecutarea garantiilor la autostrada, atat ministrul Mitrea, cat si oamenii sai i-au cadorisit pe italieni cu alte contracte manoase. Atat ministerul, cat si o societate subordonata acestuia, Metrorex, au bagat miliarde bune in conturile Astaldi, prin acordare de lucrari unor consortii in care se regaseste fie firma-mama, fie subsidiare cum ar fi Italstrade.

In 2002, Astaldi castiga in asociere lucrarile la sectorul IV al autostrazii Bucuresti – Constanta. Pentru lucrarile efectuate Astaldi a primit, la 9 decembrie 2002, un contract de 54.399.139 euro si 42 de centi. Oferta italienilor a fost aleasa castigatoare dintr-un numar de noua concurenti.

In aprilie 2003, Astaldi primeste un contract de lucrari pentru largirea DN 7, in valoare de 15 milioane de euro. Suma obtinuta de companie, dupa scaderea lucrarilor de subantrepriza, a fost de aproape patru milioane de euro. Italienii au castigat in fata a patru firme contracandidate la contract.

In noiembrie 2003, Astaldi castiga contractul de executie al nodului rutier de acces la Aeroportul International Otopeni, pentru peste 245 miliarde de lei. Sase firme au depus oferte pentru castigarea contractului.

In aceeasi zi, Astaldi primeste si lucrarile de largire a DN 1 la pasajul Otopeni, pentru pretul de peste 156 miliarde de lei. La selectie au mai participat alte patru firme.

Nici Dobre nu-i lasa deoparte

O alta sursa de venit pentru societatea italiana a fost Metrorex SA – compania de stat care se ocupa de administrarea metroului bucurestean. In 2005, Metrorex a atribuit companiei Astaldi Spa, in asociere cu SC Somet SA, un contract in valoare de 268.563.688.000 de lei, fara TVA.

Un an mai tarziu, acelasi Metrorex mai da Astaldi si Somet inca 11 miliarde de lei, fara licitatie.

Ca o picanterie, in presa a circulat multa vreme o informatie care dezvaluie faptul ca Astaldi a fost repudiata de autoritatile tanzaniene, care au reziliat un contract cu Astaldi, motivand lipsa de performanta a societatii.

Lucrari de reabilitare a autostrazii Bucuresti – Pitesti

– 1998 – autostrada a fost reabilitata pe toata lungimea de 110 km. Lucrarea a fost finalizata in 2000 si a costat aproape 100 milioane de euro

– 2000 – la sase luni de la finalizare, intre km 23 si 46, asfaltul a inceput sa sara

– 2002 – reparatii ale gropilor aparute in iarna

– 2003 – s-a decis repararea intregii portiuni de 23 km, costul atingand 13-14 milioane de euro

– 2005 – firma Euroconstruct Trading *98 a castigat licitatia publica pentru reparatii (patru milioane de euro)

– 2006 – in iunie incep lucrari de reabilitare cifrate la un miliard RON

-Calitatea lucrarilor de constructii-montaj efectuate de FAT ITALIA s-au caracterizat printr-o lipsa generala a calitatii-

Sursa: raportul Curtii de Conturi.

Autostrada si ministrii

1) Traian Basescu. Lucrarile au demarat sub ministeriatul actualului presedinte al tarii. El a acuzat firmele romanesti care au executat lucrarea de calitatea executiei. Pe de alta parte, italienii il acuza ca indicatiile pentru stabilirea subcontractorilor, ca de altfel si metodologia de lucru, au fost impuse din birourile ministeriale.

2) Anca Boagiu. La 3 octombrie 2000 a inaugurat autostrada refacuta. Atat ea, cat si directorul AND, Danila Bucsa, se declarau multumiti de calitatea lucrarilor.

3) Miron Mitrea. I-a reprosat lui Basescu proasta calitate a lucrarilor, a amenintat cu darea in judecata a antreprenorului italian, dar nu a dispus executarea garantiei. A mai cheltuit noua milioane de euro pentru reparatii.

4) Gheorghe Dobre. Aloca inca un miliard de lei noi pentru reparatii la autostrada deja de cosmar. Costul per kilometru ajunge astfel la 3,44 milioane de euro/km, fata de 2,3 milioane euro/km la Autostrada Soarelui.